UPDATE

Parlamentul European și statele membre ale Uniunii Europene au ajuns miercuri la un acord asupra unei ample reforme a politicii europene privind azilul și migrația, la capătul unei ultime nopți de negocieri, a anunțat vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas, transmit AFP, Reuters și DPA, preluate de Agerpres.

''A fost un drum lung pentru a ajunge aici, dar am reușit. Europa își respectă angajamentele privind migrația'', a spus Schinas.''UE a ajuns la un acord istoric asupra unui nou set de reguli pentru gestionarea migrației și a azilului'', a confirmat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, într-o postare pe platforma X (fosta Twitter).

+++++

Miniștrii UE sunt gata să finanțeze ziduri, garduri și sârmă ghimpată în țările terțe pentru a preveni plecările migranților și pentru a spori supravegherea la frontierele UE.

Aceste măsuri ar urma să facă parte dintr-un mecanism de „solidaritate” privind migrația, potrivit negocierilor cu ușile închise dintre europarlamentari, care au avut loc luni și marți, relatează EURACTIV.

Discuțiile inițiale au vizat posibilitatea introducerii unui mecanism de solidaritate. Natura mecanismului de solidaritate ar putea fi schimbată radical printr-un set suplimentar de măsuri pentru a face frontierele UE mai impenetrabile.

Pactul privind migrația cuprinde mai multe dosare legislative care vor stabili un nou regim de gestionare a migrației în UE, dacă se ajunge la un acord înainte de sfârșitul acestui mandat.

Cu negocierile încă în desfășurare, Regulamentul privind gestionarea migrației în materie de azil (RAMM), a fost cel mai discutat dosar al pactului privind migrația în dezbaterile publice și în mass-media.

RAMM va pune în aplicare reguli de „solidaritate” atunci când una sau mai multe țări se confruntă cu dificultăți în gestionarea unui număr mare de migranți care sosesc pe teritoriul lor.

În propunerile făcute de miniștri și eurodeputați, RAMM ar include un „pool de solidaritate” care va aduna informații despre modul în care „țările contributive” vor ajuta statele membre în dificultate, ca punct focal al mecanismului de solidaritate.

În acest moment, Comisia Europeană și miniștrii UE doresc să păstreze deciziile privind solidaritatea (cine face contribuțiile și cum) ca informații clasificate, un înalt oficial al Comisiei explicând că dezvăluirea publică a unor astfel de informații ar putea fi un „factor de atracție” pentru migranți.

Un alt punct în discuție este relocarea declanșată de reîntregirea familiei. Potrivit ultimelor negocieri, miniștrii UE nu vor să recunoască frații ca beneficiari ai reîntregirii familiei.

„Liderii europeni încearcă să restricționeze accesul la reunirea familiei, excluzând familiile care locuiesc legal în UE fără protecție internațională”, a declarat pentru Euractiv Federica Toscano, de la organizația Salvați Copiii.

„Acest Pact pune în pericol familiile și încalcă flagrant drepturile copiilor. Nu numai că impune detenția sistematică a familiilor care sosesc împreună în Europa, dar separă și copiii de părinți și desparte frații”, a adăugat Toscano.

Management de criză

Un alt dosar aflat pe masă este regulamentul de management al crizelor, care ar declanșa un mecanism care pune în aplicare un set de reguli atunci când există o situație de „criză”.

Până acum, sunt avute în vedere trei scenarii: o criză declanșată de un „aflux masiv” de persoane care sosesc la granițele UE; o situație de „forță majoră” (o sosire masivă din cauza războaielor, a climei sau a oricărei alte urgențe umanitare); și „instrumentalizarea” – în cazul în care un stat sau un actor nestatali facilitează trecerea migranților.

Comisia Europeană, dar în special statele membre, vor avea probabil puteri importante de luare a deciziilor în guvernarea gestionării crizei, în special cu privire la momentul în care să aplice managementul „crizei”.

În situație de criză se vor aplica proceduri de urgență la frontieră. Organizațiile societății civile spun că procedurile de urgență vor fi în detrimentul solicitanților de azil, deoarece garanțiile pentru persoanele care caută protecție vor fi reduse.

„Discuțiile în curs privind criza și propunerile de instrumentalizare sunt extrem de alarmante. Propunerea de a permite statelor să ignore standardele de azil într-un set vag și extins de situații ar reprezenta un atac sever la adresa azilului în Europa”, a declarat purtătorul de cuvânt al Amnesty International pentru migrație în UE, Olivia Sundberg, pentru Euractiv.

Aceasta ar expune la un risc mai mare persoanele care caută siguranță, ar submina răspunsurile comune la frontiere și ar „face din măsurile de urgență o normă pe teritoriul UE”, a adăugat ea.

O altă dezbatere deschisă se referă la garanțiile conform cărora ONG-urile nu vor fi identificate ca actori nestatali ostili responsabili de „instrumentalizare”, ceea ce le-ar plasa în aceeași categorie cu Rusia, Belarus sau Maroc, sau companiile aeriene care au organizat zboruri pentru a aduce migranți la frontierele UE.

Parlamentul European solicită informații suplimentare pentru a proteja ONG-urile (în special cele care operează în activități de căutare și salvare pe mare) de o astfel de clasificare.

Regulamentul privind procedurile de azil

Un alt dosar cheie este Regulamentul privind procedura de azil, care ar reglementa procedurile de frontieră pentru unele categorii de persoane la nivelul UE.

Această procedură la frontieră ar fi obligatorie pentru solicitanții care au mai puțin de 20% din rata de recunoaștere, pentru toți solicitanții etichetați drept „risc de securitate” (inclusiv minorii neînsoțiți) și pentru solicitanții care „induc în eroare” autoritățile.

Probabil că nu va exista asistență și reprezentare juridică gratuită în faza administrativă, inclusiv în timpul procedurilor de frontieră. În schimb, este probabil ca solicitanților să le fie oferită consiliere juridică gratuită, finanțată de UE.

Un alt punct de discuție este dacă să se considere o cerere „inadmisibilă” în funcție de țara de origine și de posibilitatea de a folosi centrele de detenție în unele cazuri.

„Discuțiile în curs indică o utilizare extinsă și obligatorie a procedurilor de frontieră pentru anumite grupuri, care implică mai puține garanții legale, mai degrabă decât o evaluare corectă și completă a cererilor lor de azil”, a spus Sundberg de la Amnesty.

„Oamenii ar fi foarte probabil reținuți de facto și nu ar fi considerați a fi pe teritoriul UE pe durata procesurilor, care ar putea dura câteva luni. Nici măcar familiile cu copii nu ar fi scutite de acest lucru”.

Politicile pactului

Președinția spaniolă a Consiliului UE își propune ca întregul pachet să fie aprobat înainte de expirarea mandatului său la sfârșitul anului. Cu toate acestea, există încă multe puncte deschise care ar putea amâna un acord până la începutul anului 2024 și viitoarea Președinție belgiană.

Pentru a încheia acordul la timp, europarlamentarii trebuie să se ajungă la un acord provizoriu până în martie 2024, înaintea europarlamentarelor din iunie.

Dacă până atunci nu va exista un acord, UE va fi la al doilea eșec în zece ani de a pune în aplicare un sistem cuprinzător de gestionare a migrației.