”Vrem să continuăm să discutăm despre extinderea Schengen, în coordonare cu partenerii din Bulgaria și România, astfel încât să o putem readuce pe ordinea de zi după ce se vor lua măsurile necesare în ceea ce privește politica de migrație și azil”, a declarat Edtstadler la postul de radio austriac ORF, relatează SchengenVisaInfo.com.

În plus, ministrul a subliniat că guvernul Austriei se așteaptă să se înregistreze noi progrese în acest sens din ianuarie, când președinția Consiliului Uniunii Europene va fi preluată de Suedia, considerând Suedia o țară care are experiență în ceea ce privește migrația.

Potrivit lui Edtstadler, decizia privind extinderea zonei Schengen nu va fi amânată până la adoptarea întregii reforme privind azilul, la nivelul UE, întrucât procesul va dura.

”Trebuie să facem acești pași, pas cu pas, și să stabilim un plan, iar apoi putem vorbi despre extinderea Schengen pentru a include Bulgaria și România”, a subliniat ea.

Autoritățile din Austria consideră că un proiect-pilot pentru gestionarea accelerată a procedurilor de azil la frontierele externe ale UE, bani pentru toate statele situate la aceste frontiere, precum și posibilitatea de a solicita azil în țări terțe sigure ar trebui, de asemenea, incluse în noile modificări aduse politicii pentru migranți a Uniunii Europene.

Recent, statele membre ale Uniunii Europene au susținut în unanimitate aderarea Croației la zona Schengen, care va deveni oficială la 1 ianuarie 2023, dar Austria a avut o altă părere când a fost vorba despre România și Bulgaria.

În ciuda faptului că decizia Austriei a fost criticată, cancelarul Karl Nehammer, la începutul acestei luni, a declarat că susține decizia Austriei.

Chiar dacă ambele țări balcanice au îndeplinit cerințele necesare pentru a deveni parte a spațiului fără granițe Schengen, procesul nu a fost încă finalizat.

Potrivit unui raport furnizat de Deutsche Welle, Austria a spus că nu va exista o extindere a spațiului Schengen atât timp cât frontierele externe ale UE nu sunt protejate efectiv.

”Politica greșită a UE în materie de azil a provocat această situație. Acum vom continua să luptăm în UE pentru a corecta aceste greșeli”, a subliniat el în legătură cu această problemă.

Pe lângă Austria, autoritățile olandeze au luat decizii similare.

Votul împotriva aderării Bulgariei și României la zona Schengen a fost criticat nu numai de autoritățile din ambele țări balcanice, ci și de cele din alte țări europene. 

Anterior, ministrul economiei din România a spus că rămânerea în afara zonei fără granițe Schengen provoacă pierderi financiare de 10 miliarde de euro acestei țări balcanice.

Sursa: RADOR