La un an de la preluarea funcției, Márton Nagy a vorbit, printre altele, despre inflație, posibila continuare a programului "Baross Gábor" și plafoanele de preț într-un interviu acordat ziarului economic ungar Világgazdaság, relatează Magyar Nemzet.

"Anul trecut a fost greu, deoarece am intrat într-o capcană energetică. În 2022 a trebuit să ne apărăm de un șoc uriaș care a înclinat balanța comerțului exterior cu 10 miliarde de euro, iar balanța bugetară cu aproape 5 miliarde de euro prin menținerea cheltuielilor la utilități ale populației, și, dat fiind faptul că ambele balanțe au fost lovite în același timp, aceasta a creat o situație de deficit dublu. Este o reușită uriașă că în domeniul comerțului exterior am reușit să evităm această capcană energetică prin creșterea ISD (investiții străine directe) și a exporturilor, iar în partea bugetară, prin introducerea unor taxe suplimentare pe profit", a declarat el.

Nagy a precizat că, după depășirea capcanei energetice, a venit capcana dobânzilor, deoarece "creșterea inflației cauzată de sancțiunile generate de război a adus dobânzi mari".

"Efectele dăunătoare ale inflației au fost atenuate de plafoanele de preț și de dobânzi. Ba mai mult - conform practicilor favorabile din anii precedenți - am reușit să creștem și salariile reale, adică salariile nu au fost «înghițite» de inflație, și avem toate șansele ca să procedăm similar și în acest an. Așadar, în prezent diminuarea inflației reprezintă chestiunea majoră și, implicit va fi mai ușor și depășirea capcanei dobânzilor", a spus ministrul.

În primele trei luni ale acestui an, piața de credit a "secat complet", atât pentru populație, cât și pentru companii, motiv pentru care Guvernul a intervenit prin Programul de capital și credit "Baross Gábor". Însă, în toamnă, când "programul expiră și nu vor mai intra alte fonduri în economie, piața de credit poate seca din nou, deoarece dobânzile pe termen scurt vor rămâne, probabil, în continuare de două cifre. Astfel, este de imaginat că va exista un Program 2.0 «Baross Gábor»", a explicat Márton Nagy.

Inflația cu o singură cifră

Márton Nagy este sigur că inflația va fi de o singură cifră până la sfârșitul anului:

"Cele trei motive fundamentale care au determinat inflația au fost rezolvate: unul este prețul energiei, care a înregistrat o scădere semnificativă, așa cum am observat; celălalt este cursul forintului, care s-a stabilizat; iar cea de-a treia, care a determinat creșterea inflației, este spirala preț-profit, constatată la companii, care - în opinia noastră - se va încheia în curând".

Întrebat cum va exista o creștere economică de patru procente anul viitor, pe lângă ratele ridicate ale dobânzilor și a unei politici monetare stricte, ministrul ungar a precizat: "Atingerea inflației cu o singură cifră la sfârșitul anului poate însemna că până în primăvara anului 2024, ratele dobânzilor băncii centrale pot deveni cu o singură cifră, astfel piața de credit poate reporni. Principalii piloni ai creșterii vor fi în continuare investițiile și exporturile, iar prin scăderea inflației și consumul își poate găsi drumul".

"Dacă comparăm așteptările Guvernului cu analiza Băncii Naționale a Ungariei, observăm că există o mică diferență. În timp ce după estimările Guvernului, creșterea va fi de 4% anul viitor, iar inflația de 6%, banca centrală consideră realistă o creștere a PIB-ului cu 3,5-4,5% și o deteriorare monetară cu 3-5%, astfel că prognozează o inflație și o creștere mai scăzută", a mai spus el.

Chestiunea majoră va fi nivelul de consum - viitorul plafonării prețurilor

Referitor la plafonarea prețurilor, Márton Nagy a afirmat că "inflația în general și inflația la produsele alimentare sunt deja în scădere într-un ritm accelerat".

"Promoțiile obligatorii și comparațiile de preț online pot avea un efect suplimentar de reducere a prețurilor. Cred că în luna aceasta, când Guvernul va decide viitorul înghețării prețurilor la alimente, va ține cont de mult mai multe tendințe pozitive decât înainte", a subliniat el.

Capitalul străin vine masiv 

În legătură cu investițiile străine de capital care vin în Ungaria, Márton Nagy a precizat că rata investițiilor este de aproape 30 la sută din PIB, în timp ce exporturile proporționale cu PIB sunt de aproape 90 la sută.

Modelul ungar nu se bazează în mod dominant, ci în mod semnificativ pe investițiile străine directe (ISD). 20% din investiții sunt finanțate de ISD, 15% de UE, ceea ce înseamnă că o treime provine din străinătate.

"Cele două treimi rămase sunt investiții interne, inclusiv resursele bugetare, resursele de credit ale sistemului bancar, resursele de capital și profitul reinvestit. ISD este important, deoarece poate genera efecte multiplicatoare, amplificând efectele orizontale și verticale ale creșterii prin implicarea actorilor ungari. Efectul orizontal înseamnă cercetare și dezvoltare, înființarea de societăți mixte și parcuri științifice cu universități. Efectele verticale înseamnă apariția furnizorilor ungari și obținerea unor poziții din ce în ce mai înalte în lanțul de aprovizionare.Așadar, când vorbim despre o strategie ISD, multe obiective trebuie armonizate", a explicat Nagy.

Potrivit ministrului, ISD pot înlocui fondurile UE, deoarece "capitalul circulant străin este mai bun decât fondurile UE".

"În ceea ce privește forma lor, ambele sunt în valută străină și sunt resurse nerambursabile. Dacă intră capitalul și construiește o fabrică, mai devreme sau mai târziu trebuie dezvoltată din nou și din nou, însă valoarea rămâne aici, la noi, nu este că mâine o să iau fabrica și o mut în altă țară. În schimb, în ceea ce privește efectul, ISD-ul este mai bun, distribuția capitalului este realizată de piață, nu noi suntem cei care o determină, astfel că ISD «știe exact ce are de făcut»".

"Repartizarea fondurilor UE este realizată de Guvern, ne este încredințată și bineînțeles că încercăm să o facem bine. Dar cred că este în totdeauna mai eficient dacă piața însăși își alocă resursele, decât o redistribuire a statului. Este adevărat că fondurile UE lipsesc din economia ungară, dar în același timp, așa cum am menționat, ele nu sunt dominante în finanțarea economiei. Este o sursă ușor de înlocuit", a mai susținut el.

Pe termen mediu și lung, cu un nivel de dezvoltare mai ridicat, "oricum vom funcționa fără fonduri UE, peste un anumit nivel de dezvoltare vom deveni contributor net. Oricum, economia ungară trebuie să treacă la o existență fără resurse UE", a conchis ministrul ungar pentru dezvoltare economică.

Sursa: RADOR