ȘTIRI DIN BULGARIAMinistrul bulgar de interne cere o politică unitară a UE pentru protecția frontierelor externe

Sofia a organizat o conferință privind securitatea la frontierele externe ale UE, la care a participat și Lucian Bode. În același timp, președinta Ungariei a vizitat Bulgaria pentru a discuta cu omologul bulgar despre migrația ilegală și Schengen.
Europa trebuie să aibă o politică clară și unitară cu privire la modul de protejare a frontierelor sale externe, a declarat ministrul bulgar de interne Ivan Demerdjiev, citat de Centrul de presă al Ministerului afacerilor interne, în cadrul unei conferințe internaționale desfășurate la Sofia cu tema ”Managementul eficient al frontierelor externe ale UE”, relatează 24Chasa.
Potrivit lui Demerdjiev, protecția frontierelor externe este o responsabilitate comună, care ar trebui conștientizată și asumată de fiecare stat membru.
Forumul, care se desfășoară la Sofia și este organizat de Ministerul de interne al Bulgariei, se concentrează pe protecția frontierelor externe ale Uniunii Europene, ca prioritate cheie pentru prevenirea creșterii migrației ilegale, a mișcărilor secundare și, concomitent cu aceasta, pentru lupta împotriva traficului de migranți.
La conferință a participat și ministrul afacerilor interne din România, Lucian Nicolae Bode.
”Am evidențiat că asigurarea securității frontierelor externe ale UE și gestionarea eficientă a fenomenului migraționist se pot realiza doar printr-un efort coordonat la nivel național și european. În același timp, dezvoltarea cooperării regionale, cu accent pe readmisie și returnare, desfășurarea de operațiuni comune, organizarea de programe tematice de pregătire și adoptarea de către partenerii regionali a unor strategii bazate pe cele mai bune practici în materie, sunt instrumente foarte valoroase pentru atingerea acestui obiectiv”, a scris pe Facebook Lucian Bode.
El a atras atenția că este important ca statele care nu sunt în prima linie în ceea ce privește asigurarea securității frontierelor externe ale UE sau care, prin poziția lor geografică, sunt ferite de provocările cu care se confruntă statele membre din sudul și estul Europei, ”să evite să considere că responsabilitatea este doar a statelor cu frontiere externe și să fie deschise la soluții de compromis pentru a demonstra că solidaritatea europeană chiar funcționează, nefiind o responsabilitate cu sens unic”.
”Consider că trebuie să ne coordonăm în continuare pentru îndeplinirea cât mai rapidă a obiectivului nostru comun, pentru că am convingerea că aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen va aduce multe beneficii pentru toate statele membre, mai ales din perspectiva asigurării securității Uniunii Europene”, a mai scris Bode.
La eveniment au luat parte 63 de participanți, reprezentanți ai 25 de state membre UE și țări asociate Schengen, agențiilor Frontex, Europol și EU-Lisa.
În cadrul forumului, ministrul Demerdjiev a evidențiat acțiunile întreprinse de UE pentru atingerea durabilității în legătură cu provocările migrației, între care consolidarea cadrului legislativ prin noi instrumente de gestionare a frontierelor externe, mandate consolidate ale Frontex și Europol, realizarea interoperabilității.
”Unele dintre aceste instrumente funcționează deja cu succes, pentru altele trebuie să se ajungă la o înțelegere europeană comună. Europa trebuie să aibă o politică clară și unitară cu privire la modul în care se protejează frontierele externe. Aceasta este o responsabilitate comună, care ar trebui realizată și asumată de fiecare stat membru”, a subliniat ministrul bulgar de interne.
Delegații de la conferință au fost de acord cu faptul că protecția efectivă a frontierelor externe ale UE ar trebui să continue să fie o prioritate cheie pe agenda europeană. S-a arătat că prevenirea eficientă are nevoie de fonduri și poate fi consolidată în continuare, dacă Executivul European ia în considerare posibilitatea de sprijin financiar pentru întreținerea și modernizarea infrastructurii fizice și tehnice.
O serie de măsuri de prevenire a trecerilor ilegale au fost prezentate ca o condiție prealabilă pentru limitarea mișcărilor secundare în cadrul UE. În acest sens, s-a subliniat că o mai bună cooperare polițienească, contacte directe, schimbul de informații și experiență în timp real între autoritățile de aplicare a legii vor contribui la un control și contramăsuri mai eficiente împotriva traficului ilegal de migranți de-a lungul întregii rute de migrație. S-a arătat că o cheie succesului oricărei inițiative europene în domeniul gestionării migrației în ansamblu este contribuția statelor membre.
BTA amintește că, potrivit datelor de la Ministerul de interne, în 2022 au fost reținuți în total 16.767 de cetățeni din țări terțe. La intrarea la frontiera de stat au fost găsite 2.298 de persoane, iar la ieșire fără înregistrare - 2.377. În interiorul țării au fost prinse 12.092 de persoane, majoritatea cetățeni din Afganistan - 50,3% și Siria - 35%. Comparativ cu numărul total de reținuți în aceeași perioadă a anului 2021 (10.799), se raportează o creștere de 1,6 ori.
György Bakondi: E nevoie de o poziție concertată europeană privind migrația ilegală
În interesul siguranței, este nevoie de o poziție concertată europeană în vederea stopării migrației europene, a declarat joi, pentru televiziunea publică ungară M1, consilierul principal pentru securitate internă în Cabinetul premierului ungar. György Bakondi a subliniat că criza care a început în 2015 afectează grav statele de pe principalele rute de migrație, inclusiv Ungaria.
De-a lungul rutei Balcanilor de Vest au loc adesea acțiuni de violență și înflorește și crima organizată; grupurile infracționale obțin venituri considerabile din traficul de persoane. György Bakondi a semnalat, totodată, că în prezent sunt 3,7 milioane de refugiați sirieni înregistrați în Turcia și sute de mii care au sosit din alte țări.
"De aceea este o întrebare importantă ce fel de relații și acorduri poate menține Uniunea Europeană cu Turcia pentru a opri sau reduce potopul migrațional", a mai spus Bakondi, care a adăugat: ”O altă întrebare importantă este dacă Uniunea Europeană este capabilă să își apere propriile frontiere externe și dacă poate împiedica persoanele necunoscute, violente, care se organizează în grupuri, să intre în condiții ilegale pe teritoriul UE cu ajutorul grupurilor infracționale organizate”.
György Bakondi a considerat important și neașteptat faptul că președinta Comisiei Europene a declarat, miercuri, la Bruxelles, că este în interesul Europei să asigure frontiere externe puternice, relatează MTI.
Președinții Bulgariei și Ungariei au dezbătut
migrația ilegală și extinderea Schengen
Subiectul migrației ilegale a fost și pe agenda discuțiilor dintre președinta Ungariei, Katalin Novak, aflată joi într-o vizită oficială în Bulgaria, cu șeful statului bulgar, Rumen Radev.
În cadrul vizitei, cei doi șefi de stat au dezbătut migrația ilegală și extinderea spațiului Schengen. Președinții celor două state consideră că gestionarea migrației necesită controlul frontierelor externe ale Uniunii Europene, o nouă politică și responsabilitatea egală a tuturor statelor membre. Sofia și Budapesta caută modalități pentru mai multă solidaritate în această direcție. Radev a amintit că Bulgaria a construit din fonduri proprii un gard la granița sa cu Turcia, care ajută la protejarea frontierei externe europene.
De asemenea, Bulgaria investește și resurse serioase în echipamente și personal.
Subiectul migrației va fi discutat la viitorul Consiliu European extraordinar de săptămâna viitoare: "Am trimis deja punctele de vedere ale Bulgariei și estimările financiare necesare Comisiei Europene, astfel încât protecția frontierei bulgare să poată fi îmbunătățită semnificativ. Propunem să fie construit un gard solid care să minimizeze posibilitatea intrării ilegale pe teritoriul UE. În acest moment, această abordare nu este acceptată de Comisia Europeană. Este bine că există disponibilitatea de a ajuta în diverse mijloace tehnice de monitorizare și protejare a frontierei. Toate aceste investiții sunt, desigur, binevenite, dar trebuie să meargă împreună cu o schimbare de abordare și de politică europeană în ceea ce privește migrația ilegală", a subliniat președintele Radev.
După întrevedere, Katalin Novak a declarat că Bulgaria trebuie să fie membră a spațiului Schengen cât mai curând posibil. Potrivit președintei Ungariei, acest lucru este nu numai în interesul bulgarilor, ci și al tuturor membrilor Uniunii Europene. Novak a adăugat că Europa nu a făcut o alegere bună și nici nu a luat o decizie bună atunci când nu a dat un răspuns pozitiv pentru aderarea Bulgariei și României la Schengen.
Sursa: RADOR
Colaborarea cu Serbia în gestionarea migrației a dat rezultate, declară comisarul european pentru afaceri interne
"Colaborarea Uniunii Europene cu Serbia în gestionarea migrației ilegale a fost foarte bună, iar armonizarea politicii de vize cu cea a Bruxellesului a adus imediat rezultate", a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, într-un interviu acordat corespondenților Agențiilor membre în redacția europeană comună European Newsroom.
Johannson a declarat că anul trecut s-au înregistrat 330.000 de intrări ilegale în state membre UE și a amintit că de vara trecută "s-a tras alarma" din cauza numărului mare de migranți care folosesc ruta balcanică și ruta est-mediteraneeană. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a solicitat statelor Balcanilor de Vest – Serbia, Macedonia de Nord, Albania și Bosnia și Herțegovina – să-și armonizeze politica de vize cu cea europeană.
"Am observat că un număr mare de intrări în state UE din state terțe tranzitează Serbia. Am luat contact cu Serbia, iar răspunsul Serbiei a fost foarte bun. Acum Serbia și-a armonizat politica sa de vize cu cele mai importate state terțe, deci pot spune că în gestionarea migrației ilegale în Balcanii de Vest avem o colaborare foarte bună cu Serbia", a subliniat Johansson, adăugând că UE este pregătită să colaboreze cu Serbia și în alte domenii, cum ar fi desfășurarea Frontex la frontierele Serbiei, notează RTS.
Johansson a declarat că la sfârșitul anului 2022 s-a înregistrat o scădere de 33% a numărului intrărilor ilegale în UE pe ruta balcanică. În ce privește BiH și prezența numărului mare de migrați din această țară, care apoi încearcă să treacă în state UE, în special în Croația, Johansson a anunțat că UE ajută BiH să repatrieze migranții.
"Ministrul bosniac de interne, Selmo Ciković, mi-a spus că s-au văzut imediat rezultatele când migranții care nu au dreptul la protecție internațională au fost returnați în statele de origine și atunci a scăzut și numărul migranților ilegali din aceste state", a declarat Johansson.
Întrebată despre construcția unor ziduri și garduri la frontierele externe ale UE, așa cum solicită Austria pentru a da undă verde primirii Bulgariei și României în zona Schengen, Johansson a reiterat poziția Comisiei Europene, spunând că nu este o soluție bună.
Sursa: RADOR
Comentarii