Confruntarea finală dintre Beppe Grillo și Giuseppe Conte a început deja și se va încheia în Adunarea Constituantă care va fi convocată între sfârșitul lunii septembrie și începutul toamnei săptămâna viitoare de Consiliul Național, scrie unita.it.

În politica italiană există mereu posibilitatăți de reconciliere și, prin urmare, nu este exclus ca datorită piruetelor amețitoare, duelul cu sabia să fie transformat într-o îmbrățișare improbabilă. Lucru destul de greu de realizat totuși, dat fiind că cei doi pretendenți sunt divizați în tot și în toate: au viziuni opuse, proiecte ireconciliabile și mai mult, un element care nu trebuie subestimat niciodată, nu se suportă personal.

După mai multe săptămâni în au tot zburat săgeți, înainte și mai ales după alegerile europene, Grillo a decis să treacă la atac, cu o scrisoare pe care el însuși a cerut să fie distribuită public, folosind drept casus belli însăși Adunarea anunțată de Conte după înfrângerea europeană. Fondatorul M5S denunță că nu a fost consultat cu privire la aceeași adunare și că nu i-a fost ascultată cererea de a convoca „câteva întâlniri cu un mic grup de-al nostru” pentru a discuta modalitatea de relansare a mișcării. În acest sens comediantul, deja un maestru, are o idee precisă pe care o și explică.

Criza de consens care afectează Mișcarea 5 Stele este consecința unei crize de identitate. Vedetele lui și ale lui Casaleggio au devenit la fel ca toate celelalte: „Trebuie să ne întoarcem la simplitatea și claritatea trecutului”Într-un cuvânt, „la du-te.....” și dacă Grillo nu o spune direct, are grijă fostul ministru Toninelli, unul dintre amicii săi loiali amici: „Haideți să nu mai fim revoluționari. Trebuie să ne întoarcem la înjurături”.

Conte răspunde fără să cedeze nimic, nici măcar din punctul de vedere al formei și al diplomației. Luni și ani întregi a fost victima glumele vitriolice ale părintelui fondator, care nu l-a apreciat niciodată. Numai că cei care îl cunosc pe Giuseppe știu este un tip foarte supărăcios care nu uită niciodată nimic. Dacă a înghițit glumele și, uneori, chiar și ordinele comedianului, a făcut-o doar pentru că a avut nevoie de timp pentru a transforma creația lui Beppe și, mai ales, a adevăratului lider decedat, Casaleggio, în partidul său personal. Iar acum consideră că a reușit și nu numai că acceptă provocarea, dar ridică și miza.

Răspunsul pe care Conte i l-a dat lui Grillo nu este nici măcar un nu deghizat: ci strigat, ostentativ și biciuitor. „Trebuie să te informez că nu pot accepta propunerea ta de a discuta „în prealabil” problemele care urmează să fie prezentate Adunării”, scrie Conte în aceeași scrisoare, tot publică, în care aruncă la gunoi „democrația directă”, piatra de temelie a lui Beppe și Gianroberto (Casaleggio) , pentru a o înlocui cu „democrația participativă” care „o depășeste”. Democrația directă a fost instrumentul necesar lui Grillor pentru a-și impune printr-un plebiscit voința și pe cea a lui Casaleggio, până la moartea acestuia.

„Democrația participativă” este instrumentul cu care Conte intenționează să măture fiecare vestigiu a erei Grillo, inclusiv regulile interne precum limita celor două mandate. Însă Conte nu se oprește aici și dă frâu liber resentimentelor sale de lungă durată. Și vorbind despre criza de consens, de ce să nu ne amintim că „din păcate autenticitatea și coerența angajamentului nostru politic” au fost „umbrite de sprijinul pentru guvernul Draghi”.

Pentru a nu vorbi despre „mitologica agendă a lui Draghi care ne-a făcut atât de mult rău”. Alegerile lui Grillo, impuse recalcitrantului Conte, care la acea vreme nu avea puterea de a se opune. Putere pe care acum crede că o are deoarece întregul estabilishement al Mișcării, format în anii celor două guverne ale sale, este alături de el, în timp ce marginalizații, puși la colț de noua conducere sunt trupele comedianului genovez.

Luni, Patuanelli a intrat pe teren în favoarea lui Conte, „Nu se mai poate să decidă o singură persoană”, în timp ce Toninelli ia luat apărarea lui Grillo. Nu sunt doar două figuri cunoscute din universul Mișcării 5 Stele, ci și două tipuri opuse și acum ireconciliabile, ale Mișcării model Beppe, sau model Giuseppe.

Chiar dacă adevăratul campion a grillismului, „anti-Conte”, este fostul primar al Romei, Virginia Raggi, susținută de Di Battista care foarte probabil nu se va expune prea mult considerându-se în afara Mișcării. Dacă Grillo va lupta, și aproape sigur o va face, miza în joc va fi unitatea M5S. Victoria lui Conte în Adunarea din toamna viitoare este aproape sigură.

Însă amprenta comedianului asupra Mișcării continuă să fie foarte puternică iar abilitatea lui scenică este și ea binecunoscută. Diviziunea ar reduce Mișcarea lui Conte la o forță mai mică, erodata pe flancuri de un Avs în galop cu scopul de a depăși ceea ce a mai rămas din cele 5 stele.

sursa: RADOR RADIO ROMANIA