Actualul președinte al României este un fost lider al organizației Salvați Bucureștiul, care luptă de ani de zile împotriva unor proiecte controversate de construcții ce amenință spațiile verzi sau patrimoniul arhitectural din capitala României, explică „Mediapool” (Bulgaria). Tomislav Tomasevic este un fost lider al unei inițiative care luptă împotriva construirii unei parcări subterane în centrul capitalei croate.

Inițiativa Salvați Sofia a lui Boris Bonev a început ca o inițiativă civică axată pe dezvoltarea metroului din Sofia, pentru a deveni o organizație cu o contribuție semnificativă la schimbarea statu-quo-ului politic din capitala bulgară.

Inițiativele civice din Europa încep adesea ca grupuri mici, informale, unite în jurul unei probleme concrete. Cu toate acestea, unele dintre acestea se transformă în proiecte politice care au impact atât la nivel local, cât și național.

Croația: De la „Nu dăm strada Varșovia” la cabinetul de la primărie

Asociațiile civice sunt de mult timp un factor important în Croația. Acestea sunt adesea informale. Oamenii se unesc în jurul unor probleme legate de planificarea urbană, probleme municipale și de mediu - de exemplu, gestionarea deșeurilor.

Însă, în Zagreb, activismul civic a adus o schimbare politică reală. Tomislav Tomašević este deja la al doilea mandat de primar al orașului. El a câștigat alegerile locale din iunie anul acesta cu sprijinul Partidului Social Democrat și al „Mozemo!” (Putem). Ambele partide au de asemenea majoritate în parlament.

Înainte de a deveni primar al capitalei Zagreb, Tomašević a fost unul dintre cei doi lideri ai celei mai mari inițiative civice din ultimii 30 de ani - „Nu dăm strada Varșovia”. Între 2006 și 2011, organizația a luptat împotriva construirii unei parcări subterane private în centrul orașului. Deși proiectul a fost implementat, organizația lui Tomašević a pus pe ordinea de zi gestionarea spațiilor publice și corupția din primărie.

De-a lungul timpului, mișcarea a devenit un simbol al luptei pentru conservarea părții vechi a Zagrebului, precum și pentru protejarea interesului public. Mai mulți politicieni s-au format în rândurile acesteia, inclusiv Teodor Celakoski, în prezent membru al Consiliului Orășenesc din Zagreb. Atât el, cât și Tomašević, care a fost și președintele celei mai mari organizații de mediu croate, Acțiunea Verde (Zelena Akcija), este printre fondatorii partidului Mozemo (Putem). Formațiunea are acum reprezentanți și în parlamentul croat.

Cel mai serios rezultat al luptei pentru spațiile publice, care a început ca o inițiativă cetățenească, este adoptarea noului Plan General de Dezvoltare al Zagrebului, în septembrie 2025. Documentul protejează zonele verzi și valorile istorice, elimină multe zone pentru construcții în locuri nepotrivite și creează noi spații verzi.

Inițiativele cetățenești din Croația sunt finanțate în diferite moduri - de la donații mici, la finanțarea proiectelor, până la fonduri europene. Când sunt informale, ele supraviețuiesc datorită muncii voluntare și sprijinului public.

Bulgaria: între rețele sociale și politică

Este dificil să numărăm toate inițiativele civice din Sofia – majoritatea apar spontan, în jurul unei probleme concrete. Unele dispar odată cu cauza lor, altele se instituționalizează, iar altele se transformă în proiecte politice.

Cel mai relevant exemplu este Salvați Sofia – o mișcare care a început în urmă cu mai bine de un deceniu sub denumirea de Salvați Metroul. De la o organizație axată pe transportul public, formațiunea a devenit un critic activ al administrației orașului. Rețelele sociale au contribuit de asemenea la popularitatea sa. Activiștii de la Salvați Sofia au fotografiat reparații de proastă calitate și proiecte prost concepute, au publicat intens postări și videoclipuri pe rețelele de socializare.

Cea mai emblematică a fost renovarea străzii centrale Graf Ignatiev din Sofia, care a început și a fost finalizată în timpul celui de-al doilea mandat al Iordankăi Fandakova ca primar al Sofiei. Salvați Sofia a fost printre cei mai mari critici ai pavajului strâmb, a limitatoarelor „în formă de aripioare” și a problemelor legate de înlocuirea șinelor de tramvai.

În 2019, liderul Salvați Sofia a decis să se retragă din activismul civic și să se îndrepte spre politică și a candidat la alegerile locale pentru funcția de consilier municipal ca independent. A obținut un număr record de 40.000 de voturi. Iar Salvați Sofia a devenit oficial un partid.

„Am avut rezerve serioase cu privire la pasul către un partid politic, dar din perspectiva timpului, consider că este decizia corectă. Singura modalitate de a obține rezultate durabile este să fii de partea guvernării. Au existat, desigur, opinii negative, dar acestea au fost puține. Cu toate acestea, a fost important pentru noi să ne păstrăm începuturile civice și de aceea esența organizației Salvați Sofia nu s-a schimbat după ce am devenit partid, ci pur și simplu s-a îmbunătățit”, a comentat Boris Bonev pentru Mediapool. El a adăugat că principalul obiectiv al partidului este de a propune „reforme îndrăznețe, fără a ne interesa dacă vom fi realeși peste patru ani”.

În 2023, Salvați Sofia, devenită deja oficial partid, a devenit parte a coaliției care a câștigat alegerile din capitala bulgară. Numele lui Boris Bonev s-a numărat printre candidații la funcția de primar, dar, în cele din urmă, o coaliție formată din mai multe partide, inclusiv Salvați Sofia, l-a susținut pe actualul primar, Vasil Terziev, pentru acest post. În aprilie 2025, Salvați Sofia a părăsit conducerea din cauza unor neînțelegeri cu primarul.

Până în ziua de azi, Boris Bonev este convins că primarul a îngreunat în mod deliberat participarea partidului în administrație, pentru a-l forța să plece. „Și motivul pentru aceasta este de asemenea clar - primarul nu vrea să fie tras la răspundere și să dea socoteală, mai ales de către partidele politice. Continuăm Schimbarea și Bulgaria Democrată sunt concentrate în întregime pe politica națională și au lăsat Sofia de capul ei. Doar că noi încercam să ne concentrăm atenția asupra orașului, asupra problemelor sale și asupra necesității unor pași îndrăzneți și reformatori și a unei revizuiri a guvernării GERB”, a declarat Boris Bonev. El a reamintit că, chiar și după părăsirea coaliției de guvernare, partidul și-a continuat încercările de a finaliza reformele promise înainte de alegeri.

De la politica locală la cea națională

În prezent, Salvați Sofia este un partid local. Nu are reprezentanți în administrația altor orașe, iar principalele probleme pe care se concentrează sunt în principal legate de Sofia. Cu toate acestea, Salvați Sofia își exprimă din ce în ce mai frecvent opinii despre problemele și politicile naționale. Cu toate acestea, planurile sunt ca formațiunea să crească de la nivel local la național.

Salvați Sofia se va transforma mai devreme sau mai târziu în Salvați Bulgaria. „Avem contacte cu oameni extrem de importanți și capabili pe teren, iar expertiza noastră în domeniul politicilor locale poate fi un instrument util pentru ca acești oameni să obțină rezultate pentru cetățeni și municipalitățile lor”, a declarat liderul Salvați Sofia, Boris Bonev. Potrivit acestuia, politicile locale și concentrarea pe acestea sunt „cheia construirii unui stat modern, vibrant din punct de vedere economic”.

„Desigur, acest proces nu se poate realiza fără parteneri, așa că suntem gata să întindem o mână de ajutor tuturor celor care își doresc rezultate mai concrete și mai puține confruntări politice”, a comentat Boris Bonev.

Activiști civici informali

În rest, zeci și probabil sute de alte organizații civice operează în Sofia. Majoritatea sunt uniuni informale ale cetățenilor, provocate de o problemă concretă. În ultimele săptămâni, inițiativa locală Să salvăm mlaștina Boiana, care luptă pentru conservarea apei de la poalele Vitoșei, este din nou activă. Presiunea civică - din nou, în principal prin intermediul rețelelor sociale, face în prezent cel puțin autoritățile locale să se prefacă că caută o soluție în cazul amenajării mlaștinii Boiana.

Anterior, asociația civică Lagheră a reușit, prin presiuni pe rețelele de socializare și proteste la fața locului, să efectueze o modificare a controversatului proiect pentru construcție nouă pe amplasamentul clădirii Balkanton din cartierul Lagheră.

România: Când cetățenii își iau înapoi orașul

România este un exemplu al modului în care societatea civilă poate schimba însăși structura politică. Noul președinte ales al țării, Nicușor Dan, provine chiar din acest sector - el este un fost lider al organizației Salvați Bucureștiul. Înainte de a deveni președinte, a lucrat în administrația locală, cel mai recent ca primar al capitalei României.

Cariera politică a lui Nicușor Dan evidențiază rolul tot mai mare al inițiativelor civice și al cetățenilor mobilizați - nu numai în producerea schimbărilor locale, ci și în remodelarea peisajului politic.

Corupția endemică din administrațiile locale ale celor șase sectoare ale Bucureștiului a transformat instituțiile concepute pentru a servi cetățenii în structuri ineficiente, mai preocupate de interesele dezvoltatorilor imobiliari decât de nevoile comunității. De-a lungul anilor, autoritățile au permis o dezvoltare haotică, care sufocă orașul, ducând la probleme de parcare și trafic, în schimbul dispariției spațiilor verzi. Cetățenii au început să simtă că orașul nu le mai aparține.

În acest context, grupurile civice au început să se înmulțească, încercând să recâștige controlul asupra orașului și să dea glas preocupărilor locale. Aproape fiecare cartier din București are acum propria organizație civică – uneori mai multe. Toate luptă pentru protejarea mediului urban, conservarea patrimoniului istoric și promovarea dezvoltării durabile.

Printre acestea se numără Inițiativa IOR-Titan, care a organizat proteste la scară largă după exploatarea ilegală a 12 hectare de pădure; Prelungirea Ghencea, care a îmbunătățit infrastructura și parcurile din cartierul său; și Favorit, datorită căreia cinematograful Favorit a fost reînviat ca centru cultural.

Spania: o tradiție de activism, dar participare în scădere

În Spania, inițiativele civice au o istorie lungă – datând din anii 1960, când Legea din 1964 privind asociațiile permitea o formă limitată de organizare publică. În anii 1970, în mijlocul schimbărilor sociale, mișcările civice au devenit o voce pentru o calitate a vieții mai bună.

Astăzi, acestea continuă să fie un factor-cheie al schimbării, de la organizații de mediu la mișcări pentru echitate imobiliară și egalitate de gen. În Madrid, platforma Madrid Central reunește grupuri de cartier și de mediu care cer un aer mai curat și un transport durabil.

Asociațiile de chiriași au fost deosebit de active în ultimul an, organizând proteste la nivel național pentru a limita prețurile chiriilor și împotriva platformelor de închiriere pe termen scurt. Acestea nu numai că protestează, ci oferă și asistență juridică cetățenilor care se confruntă cu evacuări forțate.

Cu toate acestea, sondajele sociologice arată o scădere a participării - doar doi din zece spanioli sunt membri ai unei asociații, iar tinerii manifestă din ce în ce mai puțin interes. Acest lucru se explică prin lipsa de interes, dar și prin lipsa de informații despre existența și activitățile unor astfel de organizații.

Acest articol a fost scris în cadrul proiectului „Pulse”, o inițiativă europeană care sprijină cooperarea jurnalistică transfrontalieră. La el au lucrat următoarele persoane: Zornița Lateva, Mediapool (Bulgaria), Gruia Dragomir, HotNews (România), Ana Somavilla, El Confidencial (Spania), Marina Kaleva – H-Alert.org (Croația).

Sursa: Rador Radio România