Conservatorii naționaliști polonezi, la putere de opt ani, au încercat totul, în ciuda înfrângerii lor usturătoare la alegerile legislative în octombrie. Au încercat în zadar luni să găsească o majoritate pentru a rămâne la guvernare, relatează Euronews.

Ei au fost susținuți de președintele Andrzej Duda care a încredințat foștilor guvernanți învinși sarcina formării unui guvern, chiar dacă aceasta a însemnat amânarea tranziției democratice cu aproape două luni.

Dar noua coaliție de forțe pro-europene care a câștigat alegerile legislative a reușit să depășească acest ultim obstacol. Precedat de o dezbatere parlamentară, votul de încredere s-a încheiat luni după-amiază cu un eșec pentru premierul în funcție, Mateusz Morawiecki.

Formată din Coaliția Cetățenească (KO, centru), A Treia Cale (creștin-democrat) și Stânga, coaliția pro-europeană are 248 de deputați, față de 194 de aleși din Partidul Lege și Justiție (PiS) și alți 18 din Confederația (extrema dreapta), în parlamentul cu 460 de locuri.

După acest vot, deputații noii majorități l-au ales  pe liderul pro-europenilor Donald Tusk în funcția de prim-ministru.

Odată ales, Tusk își prezintă marți discursul de politică generală, iar miercuri va depune jurământul pentru a finaliza procedurile impuse de Constituție și a pune capăt oficial celor opt ani de putere naționalistă în Polonia.

Donald Tusk să participe la Consiliul European de iarnă, organizat de joi și vineri la Bruxelles. 

Opoziție puternică

Așteptările sunt enorme față de acest guvern pro-european, dar naționaliștii populiști vor rămâne o opoziție puternică și vor continua să controleze mai multe instituții ale statului.

Moștenirea celor opt ani la putere va continua să apese greu asupra țării."Noul guvern va trebui să dea lupte în fiecare zi, pentru că PiS (...) nu va renunța și va continua să se bată", a declarat pentru AFP analistul politic Jaroslaw Kuisz.

"Va fi o împotmolire" mai degrabă decât o schimbare rapidă, PiS le-a lăsat succesorilor săi "un câmp minat judiciar", subliniază el.

Analiștii vorbesc de "o pânză de păianjen" țesută de PiS în jurul Statului, cu atât mai solidă cu cât mandatul prezidențial al lui Duda nu se încheie până în 2025 și poate face uz în orice moment de dreptul său de veto asupra legilor adoptate de Parlament.

Partidul Lege și Justiție a profitat de cele două luni suplimentare la putere care i-au fost oferite în dar de șeful statului "pentru a se consolida instituțional și financiar", subliniază  Kuisz.

Partidul naționalist și-a numit astfel reprezentanți în fruntea diferitelor instituții, cu mandate adesea irevocabile, procurori la parchetul național și în jur de 150 de noi judecători, aleși de un organism criticat de Bruxelles pentru dependența de PiS.

Reformele controversate ale sistemului de justiție introduse de naționaliști au determinat Bruxelles-ul să blocheze miliarde de euro din fonduri destinate Varșoviei pe care Tusk va dori să le deblocheze.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA