Guvernatorul provinciei ucrainene Sumî, Volodimir Artiuj, a fost demis după bombardamentul care a lovit în weekend orașul cu același nume, atac justificat de Rusia ca răspuns la o reuniune a armatei, pe care el însuși a recunoscut-o în ultimele ore, așa cum a anunțat reprezentantul guvernului în Parlament, Taras Melnichuk.

Demiterea lui Artiuj a survenit la câteva ore după ce acesta a recunoscut la radioul public ucrainean că aprobase duminică o demonstrație militară în capitala provinciei. „Nu am convocat-o eu, am fost invitat”, a declarat guvernatorul, evitând să precizeze cine a organizat întâlnirea: „Asta este o altă chestiune”, a conchis el.

Ulterior, primarul orașului din apropiere de Konotop, Artem Semenjin, a confirmat că a avut loc o ceremonie de decernare a onorurilor militare care, potrivit altor surse, ar fi făcut obiectul unei scurgeri, facilitând astfel atacul rusesc.

Moscova a confirmat lansarea a două rachete spre Sumî, care ar fi lovit ceea ce credea că este o reuniune a armatei. Au fost ucise cel puțin 34 de persoane și aproximativ 100 au fost rănite, însă autoritățile ucrainene nu au confirmat dacă printre victime s-au numărat și cadre militare. Fostul guvernator al orașului Sumî va fi înlocuit de Oleg Grigorov, în timp ce Lisohor va fi înlocuit de Oleksi Jarchenko, a informat Melnichuk.

La rândul său, serviciul militar de informații (Gur) de la Kiev a raportat că Rusia a intensificat utilizarea armelor chimice pe frontul ucrainean și acuză trupele Kremlinului că au folosit „sistematic” această practică, care încalcă dreptul internațional.

Potrivit declarației, în cele mai multe dintre aceste cazuri forțele ruse recurg la lansarea de drone care conțin gaz către pozițiile ucrainene, care provoacă „leziuni grave ale mucoaselor și sistemului respirator” celor care îl inhalează.

Președintele Dumei Ruse: „Kallas este rusofobă, ar trebui eliminată”

Președintele Dumei de Stat a Rusiei, Viacheslav Volodin, a cerut revocarea Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, din funcție și trimiterea acesteia în fața unui tribunal internațional al Națiunilor Unite. Acuzația, exprimată într-o postare pe Telegram, este aceea de „rusofobie” și „insultare a memoriei istorice” pentru că, potrivit Moscovei, ar fi invitat țările UE și candidații la aderare să nu participe la sărbătorile din Rusia pentru aniversarea a 80 de ani de la victoria în cel de-al Doilea Război Mondial. Volodin a numit apelul lui Kallas „un ultimatum” și „un gest lipsit de respect față de cei care și-au sacrificat viața pentru a salva lumea de fascism”. „O lume salvată de poporul sovietic multinațional, cu 27 de milioane de vieți pierdute, și de țările coaliției antifasciste precum Statele Unite și Marea Britanie, care au pierdut peste 800 de mii de oameni, nu trebuie să uite niciodată”, a declarat Președintele Dumei. Reamintind că Rusia are o lege împotriva reabilitării nazismului, Volodin a adăugat că sistemul juridic al țării prevede urmărirea penală a celor care, la fel ca Kallas, se fac vinovați de „profanarea memoriei celor căzuți”. „Datoria noastră este să-i apărăm”, a conchis el.

Purtătorul de cuvânt al UE: „Trump - Rusia este cea care a început războiul”

La Comisia Europeană, „nu comentăm comentarii, însă poziția noastră cu privire la războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina a fost întotdeauna extrem de clară: acesta este un război de agresiune al Rusiei în Ucraina, Rusia este cea care a început acest război”,  a afirmat purtătorul de cuvânt adjunct al Comisiei Europene, Arianna Podestà, în cadrul briefingului de presă de la Bruxelles, referitor la declarațiile președintelui american Donald Trump, potrivit căruia „nu începi un război împotriva cuiva de 20 de ori mai mare decât tine”, declarație care presupune că Ucraina a început războiul împotriva Rusiei, care a invadat-o pe 24 februarie 2022.

Potrivit purtătorului de cuvânt, „pentru Rusia este extrem de ușor să pună capăt acestui război: trebuie doar să părăsească teritoriul ucrainean. Lucrăm încă de la început pentru o pace durabilă care să garanteze suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Viziunea Uniunii Europene asupra acestei probleme a fost foarte clară încă din prima zi, la fel ca și sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina și poporul său", a conchis acesta.

Witkoff (SUA): „Acordul cu Putin se învârte în jurul celor 5 teritorii”

Reprezentantul special al SUA, Steve Witkoff, care s-a întâlnit săptămâna trecută cu Vladimir Putin, a declarat într-un interviu acordat canalului Fox News că președintele rus este deschis către o „pace permanentă” și că cheia acordului general „sunt așa-numitele cinci teritorii, dar există mult mai mult: există protocoale de securitate, nu există NATO, articolul 5 al NATO, doar știți, multe dintre detalii sunt atașate”. „Este o situație complicată”, a recunoscut Witkoff, „înrădăcinată în unele aspecte cu adevărat problematice care persistă între cele două țări”.

Statele Unite beneficiază de sprijinul NATO, pe care Trump nu-l (mai) privește favorabil. Mark Rutte, în timpul vizitei sale surpriză la Odesa, a spus că eforturile lui Donald Trump pentru o încetare a focului și o pace durabilă în Ucraina „nu sunt ușoare”, etichetând mai târziu drept „revoltatoare”„urma teribilă” a atacurilor Rusiei împotriva civililor ucraineni.

Condițiile lui Putin pentru pace

Șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, a reiterat condițiile Moscovei pentru încheierea războiului din Ucraina. Într-un interviu raportat de agenția de stat rusă Tass, Narîșkin a spus că Kievul va trebui să renunțe la apartenența la NATO, să accepte statutul de țară neutră fără arme nucleare și să cedeze teritoriile ocupate și anexate de Moscova.

După anexarea Crimeei în 2014, Rusia a revendicat și regiunile ucrainene Lugansk, Donețk, Herson și Zaporizhzhia, cu toate că nu controlează pe deplin niciuna dintre ele, cu excepția peninsulei de la Marea Neagră. Narîșkin a salutat reluarea dialogului cu Statele Unite cu privire la o posibilă soluție diplomatică a conflictului, menționând că Moscova și Minsk observă o intensificare a activităților NATO de-a lungul granițelor lor, în special în apropierea Poloniei.

Vladimir Putin ar fi, așadar, deschis către un acord de „pace permanentă” cu Ucraina, conform declarațiilor făcute de trimisul special al Casei Albe, Steve Witkoff, într-un interviu acordat postului Fox News și difuzat marți dimineață. Witkoff, proaspăt întors din Rusia, a descris întâlnirea sa de vineri la Sankt Petersburg, cu Putin  drept „utilă” și „stimulatoare”, pentru a pune capăt războiului care durează de trei ani.

„Cererea lui Putin este de a obține pacea permanentă. Deci, dincolo de încetarea focului, am primit un răspuns”, a spus Witkoff, recunoscând că „a durat ceva timp până s-a ajuns la acest punct” și adăugând că la întâlnirea de la Sankt Petersburg au fost prezenți și doi consilieri cheie ai lui Putin, Iuri Ușakov și Kirill Dmitriev. „Cred că putem fi pe punctul de a face ceva foarte, foarte important, pentru lumea întreagă”, a adăugat, fără a preciza însă care este condiția lui Putin în schimbul păcii din Ucraina.

Între timp, frontul rămâne activ: potrivit agenției Tass, un atac cu dronă ucraineană a lovit Kursk, la granița dintre cele două țări. Potrivit Ministerului rus al Apărării, au fost doborâte 109 drone, însă una dintre ele a ucis o femeie în vârstă. Cel puțin nouă persoane au fost rănite. Au fost lovite case particulare și un depozit de ambulanțe. Potrivit celor raportate agenției Tass de locotenent-colonelul Miliției Populare din LPR Andrey Marochko, armata rusă, după ce a spart apărarea forțelor armate ucrainene de lângă Yampolovka în RPD, a avansat în mai multe zone.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că, în cazul alegerilor în Ucraina, UE „va face totul pentru a se asigura că regimul nu se va schimba fundamental”. Dacă președintele Volodimir Zelenski nu reușește să participe sau să câștige viitoarele alegeri din Ucraina, liderii europeni vor căuta „un nou semi-Führer”. „Esența regimului”, a adăugat el, „va rămâne aceeași ca sub Volodimir Zelenski”. „Toate aceste planuri de menținere a păcii pe care Macron și Starmer le dezvoltă se bazează pe faptul că este necesar să se păstreze cel puțin o bucată de pământ pe care va rămâne regimul nazist, deschis rusofob”, a spus Lavrov într-un interviu pentru Kommersant, „cu scopul de a pregăti un nou război împotriva Rusiei, așa cum s-a procedat și cu acordurile de la Minsk”.

Dezbaterea internațională a început și ea să se inflameze: președintele american Donald Trump îi acuză pe predecesorul său Joe Biden și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că au „făcut o treabă îngrozitoare” lăsând conflictul să explodeze, pentru a-și corecta ulterior atitudinea, afirmând că „vina este a tuturor”. De cealaltă parte Kievul avertizează: „Dacă Occidentul ezită, există riscul unui război mondial”. Iar din Germania, cancelarul Friedrich Merz anunță că este dispus să furnizeze Ucrainei rachete Taurus, stârnind iritarea Kremlinului.

Sursa: Rador Radio România