Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că Alianța va lansa o nouă misiune pentru a proteja cablurile submarine din regiunea Mării Baltice, care au devenit în ultimul timp ținte ale sabotajelor, scrie „El Mundo” (Spania).

Țările NATO vor desfășura fregate, avioane și drone navale în Marea Baltică pentru a ajuta la protejarea infrastructurii critice și pentru a-și rezerva dreptul de a lua măsuri împotriva navelor suspectate că reprezintă o amenințare pentru securitate, au declarat membrii Alianței.

Rutte a explicat într-o întâlnire la Helsinki cu liderii țărilor NATO din zonă că operațiunea se va numi „Sentinelă Baltică”. Summitul are loc în momentul în care o serie de incidente din țările baltice au stârnit îngrijorări cu privire la posibila activitate rusă în regiune.

Luna trecută, poliția finlandeză a confiscat un tanc petrolier care transporta petrol rusesc și a spus că suspecta că nava a avariat linia electrică finlandeză-estonă Estlink 2 și patru cabluri de telecomunicații, trăgându-și ancora pe fundul mării. Echipajul tancului petrolier, „Eagle S”, se pregătea să taie un alt cablu și o conductă de gaz atunci când autoritățile finlandeze s-au urcat pe navă, a declarat pentru Reuters șeful anchetei, Risto Lohi. La bord se aflau în total 24 de membri ai echipajului. Zilele au loc interogatorii și anchete. Nava a fost confiscată.

Un alt incident similar a fost comis de nava chineză „Yi Peng 3”, suspectată de asemenea că ar fi fost implicată în avarii la cablurile de telecomunicații din Marea Baltică. A fost reținută de navele de război daneze la sfârșitul lunii noiembrie. La începutul lunii ianuarie, ministrul Apărării Civile al Suediei, Karl-Oskar Bohlin, a declarat că nava intenționa și să taie un cablu electric care conectează țările baltice și nordice.

Noua misiune „va implica o gamă largă de active, inclusiv fregate și avioane de patrulare maritimă, printre altele, și va crește supravegherea noastră în Marea Baltică”, a spus Rutte. El a mai menționat că o flotă mică de drone maritime va fi desfășurată „pentru a oferi o mai bună supraveghere și descurajare”.

Acțiunile Finlandei împotriva petrolierului „Eagle S” arată că navele care produc avarii pot fi oprite de forțele de ordine, a declarat secretarul general al NATO, la conferința de presă de după întâlnire, pe care a citat-o ​​la Helsinki pentru cele opt națiuni scăldate de Marea Baltică. Acțiunile Finlandei împotriva petrolierului „Eagle S” au arătat că navele care provoacă avarii pot fi oprite de forțele de ordine, a subliniat secretarul general al NATO la conferința de presă de marți.

Premierul polonez Donald Tusk a anunțat că va colabora cu aliații săi pentru a căuta mijloace legale pentru a opri navele din Marea Baltică care se află în afara apelor teritoriale ale țărilor. Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că ar trebui efectuate mai multe studii juridice pentru a evalua ce măsuri pot fi luate împotriva navelor suspecte, păstrând în același timp regulile libertății de navigație.

Activitățile suspecte nu încetează să apară. Radiodifuzorul de stat polonez TVP World a raportat marți că o navă din „flota-fantomă” a Rusiei a fost văzută pe lângă  conducta de gaz subacvatică Baltic Pipe, care transportă gaz din Norvegia în Polonia, deși nu au existat semne imediate de avarie.

Aproximativ 2.000 de nave traversează Marea Baltică în fiecare zi, ceea ce face dificilă urmărirea lor completă, a declarat președintele leton Edgars Rinkevics. „Dar dacă trimitem un semnal puternic, cred că aceste tipuri de incidente vor scădea sau chiar vor înceta”, le-a spus Rinkevics reporterilor.

Rutte a afirmat că adversarii NATO trebuie să știe că alianța nu va accepta atacuri asupra infrastructurii sale critice, subliniind că „vom face tot ce ne stă în putere pentru a ne asigura că ripostăm”.

Peste 95% din traficul de internet este securizat prin cabluri submarine, cu 1,3 milioane de kilometri de cabluri care garantează tranzacții financiare în valoare de aproximativ 10 trilioane de dolari zilnic. Pentru a le proteja și pentru a transmite un mesaj comun de natură descurajatoare, desfășurarea a fost anunțată după acest summit coorganizat de Finlanda și Estonia, care a inclus lideri din Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia. Toate aceste țări au în centrul preocupărilor pe vecinul lor, Rusia.

Însă cel mai grav eveniment a avut loc în 2022 și suspiciunile merg în sens invers: gazoductele Nord Stream dintre Rusia și Germania, care străbat fundul mării acelorași ape, au fost detonate. Ancheta a găsit indicii că Ucraina ar fi fost responsabilă în acest caz.

Sursa: Rador Radio România