Consiliul European nu a luat ”o decizie executivă fermă”, dar am avut o discuție ”bună” pe tema Schengen, a declarat joi seara președintele Klaus Iohannis.

”Impresia mea e că toți au înțeles și sunt destul de optimist că cea mai bună variantă e ca în cursul anului 2023 să fie încheiat procesul (aderării la Schengen) cu un rezultat pozitiv pentru România și Bulgaria”, a spus șeful statului.

El se așteaptă ca România să intre de anul viitor cu drepturi depline, fără niciun fel de condiții.

Întrebat dacă viitoarea președinție suedeză a Consiliului va pune pe agenda JAI din martie chestiunea Schengen, Iohannis a spus că a avut o discuție cu premierul suedez, dar acesta ”nu și-a luat un angajament ferm într-o primă discuție exploratorie”.

”Sunt convins că atunci când votul austriac și votul olandez primesc o clarificare chestiunea va fi imediat pe agenda Consiliului JAI. Este  o perioadă foarte complicată, UE nu are nevoie de încă un eșec”, a subliniat Iohannis.

++++

Chiar dacă subiectul neprimirii României și Bulgariei în Schengen nu e pe agendă, președintele Rumen Radev a declarat că va cere garanții că țara sa va fi primită în spațiul de liberă circulație în octombrie 2023, dar ar prefera chiar mai devreme.

Parlamentul trebuie să facă două reforme în sistemul judiciar cât mai curând posibil, a spus el. Una se referă la crearea unui mecanism de tragere la răspundere a Procurorului general, aflat în prezent în afara sistemului de ”checks&balances”. A doua vizează adoptarea unei noi legi anti-corupție.

De altfel, de aceste două reforme sunt condiționate și fondurile din planul de redresare.

Radev a declarat la Bruxelles că acum e clar ce doresc Austria și Olanda pentru a accepta intrarea Bulgariei în Schengen, scrie EURACTIV.

Premierul olandez Mark Rutte a declarat că vreau un nou raport MCV pozitiv pentru Bulgaria, deși toată lumea știa că Sofia a scăpat e această monitorizare în 2019.

++++

Cifrele lui Nehammer

Nehammer a reiterat faptul că 75.000 dintre migranții ajunși în țara sa nu sunt înregistrați, iar cifrele Poliției române îi includ doar pe cei înregistrați.

El a spus că a discutat problema cu președinții României și Bulgariei.

”Poziția Austriei este să susținem Bulgaria și România. Nu e vorba despre o țară împotriva alteia. Dar trebuie să știți că în Austria avem peste 75.000 de migranți. Și știm din investigațiile poliției austriece că 20.000 de migranți ilegali au trecut prin România. Și trebuie să găsim o soluție”, a afirmat cancelarul Karl Nehammer, întrebat de vetoul împotriva României și Bulgariei la Schengen.

”Este o problemă de securitate pentru toată Europa. Trebuie să rezolvăm împreună această chestiune”, a spus cancelarul.

Subiectul Schengen nu se află pe agenda Consiliului European, dar președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că va aborda chestiunea cu șefii de stat și de guvern.

Nehammer s-a dus la Bruxelles cu cinci propuneri privind migrația.

++++

Bode: Pierderile suferite de România depășesc 25 de miliarde de euro

Întrebat joi la Parlament, câți bani au fost investiți pentru asigurarea frontierelor externe la standardele Schengen, ministrul de interne Lucian Bode a răspuns: "Exista o evaluare la un moment dat, costurile doar pentru Ministerul afacerilor interne depășeau un miliard de euro - parțial din bugetul României, parțial din fonduri europene ... Dincolo de acest efort financiar, pierderile înregistrate de România în cei 11 ani de când îndeplinește toate condițiile și nu beneficiază și de drepturile aferente sunt incomensurabile. Am văzut o analiză a unei dintre companiile din Big Four - calculul era undeva la 200 de milioane de lei pierderi pe lună. Faceți un calcul și depășim 25 de miliarde de euro pierderi înregistrate de România prin neaderarea la acest spațiu comun".

”De 11 ani asigurăm frontiera externă Schengen, de 11 ani investim în resurse umane, investim în capabilități, investim în tehnologii moderne. Vă asigur pe dumneavoastră și asigur pe români și pe toți partenerii europeni care au crezut și cred în noi că România, prin Ministerul afacerilor interne, se va achita de toate obligațiile pe care și le-a asumat în calitate de țară pretendentă la a fi membră în această familie. Așadar, protecția frontierelor externe, vorbim despre peste 2.000 de km, mai exact 2.070 de km de frontieră externă a Uniunii Europene, este și va fi asigurată la cele mai înalte standarde de către structurile Ministerului afacerilor interne și nu numai. Tot ce înseamnă Sistemul Informatic Schengen, colaborare polițienească, protecția datelor, toate aceste obiective rămân prioritare pentru noi, astfel încât atunci când se va pune problema să avem un proiect de decizie într-un viitor Consiliu JAI, România să îndeplinească toate condiționalitățile", a declarat Bode.

++++

Negrescu: Am solicitat șefilor de stat și de guvern social-democrați să ridice subiectul aderării României la Schengen în cadrul Consiliului European

"În cadrul reuniunii pregătitoare a Consiliului European organizată de Partidul Socialiștilor Europeni (PES) am mulțumit în numele Partidului Social Democrat tuturor șefilor de stat și de guvern, dar și comisarilor social-democrați din Uniunea Europeană pentru sprijinul acordat în vederea aderării României la spațiul Schengen. Așa cum doar familia noastră social-democrată europeană a votat în unanimitate în Parlamentul European pentru România, la fel și în Consiliul de Justiție și Afaceri Interne niciun guvern social-democrat nu s-a opus aderării țării noastre, iar colegii noștri au fost cei mai importanți avocați ai României. Am solicitat, astăzi, șefilor de stat și de guvern social-democrați din Uniunea Europeană să ridice subiectul aderării României la spațiul Schengen în cadrul Consiliului European și să sprijine aderarea țării noastre anul viitor" a declarat vicepreședintele Partidului Socialiștilor Europeni (PES) și al Partidului Social Democrat, eurodeputatul Victor Negrescu.