Liderii Serbiei și Kosovo nu au reușit să ajungă la un acord, la reuniunea mediată joi de UE la Bruxelles, cu privire la eforturile de a pune capăt săptămânilor de violență în zonele majoritar sârbe din nordul Kosovo.

Președintele sârb Aleksandar Vucici și premierul kosovar Albin Kurti au fost chemați pentru discuții de criză, după ce UE și SUA au cerut celor două părți să ia măsuri pentru calmarea situației, care s-a inflamat din nou după ce Kosovo și-a declarat independența față de Belgrad în 2008, scrie EURACTIV.

Deși scopul inițial a fost ca ambii lideri să se întâlnească față în față, ei au purtat discuții separate doar cu diplomatul șef al UE, Josep Borrell, și cu reprezentantul special al Uniunii, Miroslav Lajčák. 

Violența a izbucnit în patru municipalități din nordul Kosovo la sfârșitul lunii trecute, după ce primarii etnici albanezi și-au preluat mandatele în urma alegerilor locale la care prezența la vot a fost de doar 3,5% după ce sârbii, care formează o majoritate în regiune, au boicotat scrutinul.

Tensiunile s-au agravat după ce poliția din Serbia a arestat trei polițiști kosovari săptămâna trecută, spunând că au trecut granița dintre cele două țări.

Priștina spune că au fost arestați în Kosovo. Comunitatea internațională a cerut eliberarea lor imediată și necondiționată, dar ei sunt în continuare în Serbia.

Vorbind la Bruxelles după întâlniri, Borrell a spus că i-a cerut lui Kurti să retragă primarii, să îndepărteze poliția specială din patru clădiri municipale și să respecte un acord din 2013 privind crearea unei asociații a municipalităților sârbe din Kosovo cu un anumit grad de autonomie.

"După patru ore de întâlnire, cred că cei doi lideri înțeleg gravitatea situației”, le-a spus Borrell reporterilor.

"Dar, evident, se află în situații diferite, abordări diferite, interpretări diferite”, a adăugat el.

Diplomatul-șef al UE a spus că i-a cerut lui Kurti "să anunțe alegeri anticipate, cât mai curând posibil, în toate cele patru municipalități, cu condiția participării sârbilor kosovari”, condiție esențială pentru atenuarea tensiunilor actuale.

"Aici este miezul problemei și miezul soluției – alegeri anticipate, cât mai curând posibil", a spus Borrell.

Cu toate acestea, el a recunoscut că nu a existat un acord privind organizarea unor noi alegeri. "Încă nu suntem acolo", a spus Borrell, dar a adăugat că ambele părți "au discutat în detaliu modalitățile și pașii pentru a ajunge acolo".

Semne erau încă dinainte de întâlnire că nu se vor înregistra progrese.

Merg la Bruxelles, dar nu am ce discuta cu premierul Kosovo

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucici, a declarat că va merge la Bruxelles pentru a discuta cu șeful diplomației europene, Josep Borrell, dar nu și cu premierul Kosovo, Albin Kurti. "O discuție cu el nu are sens. Știe doar să țină predici filosofice și să discute probleme politice din centrul Serbiei, dar nu vorbește de persecutarea sârbilor din Kosovo", a declarat Vucici, adăugând că "sunt lucruri foarte serioase și că Serbia se află într-o situație grea și sub mari presiuni", relatează RTS-

"Discuțiile trebuie continuate, merg la Bruxelles să discut cu Borrell. Trebuie să priviți poziția Serbiei și să vedeți ce se poate face", a declarat Vucici înainte de discuții, adăugând că nu înțelege de ce trebuie să meargă la Bruxelles, dar va merge doar pentru ca mai apoi să nu se spună că refuză negocierile.

"Eu niciodată nu am impus condiții pentru a discuta", a declarat Vucici, adăugând că autoritățile kosovare au început să aresteze sârbi și la sud de râul Ibar. "Obiectivul lor este să alunge toți sârbii din Kosovo", a spus el.

Pachetul de ajutor UE pentru Serbia

Între timp, la Belgrad a fost semnat noul pachet de ajutor european de preaderare pentru Serbia în valoare de 162,2 milioane de euro. Documentul a fost semnat de ministrul sârb pentru integrare europeană, Tanja Mișcevici, și șeful Delegației Uniunii Europene în Serbia, Emanuele Giaufret, cu ocazia începerii manifestației Săptămâna oportunităților UE.

Într-un mesaj video, comisarul european pentru extindere, Olivér Várhelyi, a declarat că UE este cel mai mare investitor și partener comercial al Serbiei și este în continuare pregătită să continue să investească în parteneriat și cooperare, notează BETA.

"Serbia a făcut alegerea strategică de a fi parte a alianței statelor puternice și prospere. UE a făcut o alegere strategică când a început procesul de negociere cu Serbia. Aceste negocieri vor conduce la aderarea Serbiei la UE și eu sunt angajat deplin pentru realizarea acestui deziderat", a declarat Várhelyi, adăugând că procesul de extindere se află printre prioritățile UE, iar liderii statelor UE au recomandat Comisiei Europene să accelereze procesul de extindere spre statele din Balcanii de Vest.

De asemenea, Várhelyi a declarat că UE lucrează la un nou plan pentru statele din Balcanii de Vest pentru a le accelera parcursul european. Obiectivul acestui plan este consolidarea convergenței economice și sociale și se bazează pe patru piloni – accelerarea integrării pieței Balcanilor de Vest în piața unică a UE, consolidarea integrării economice regionale, aplicarea și accelerarea reformelor și creșterea valorii fondurilor de preaderare.

Giaufret a declarat că în cadrul colaborării dintre Serbia și UE a fost semnat și acest pachet de ajutor care creează oportunități, care nu sunt doar rezultatul generozității UE, ci sunt create și există pentru că Serbia a ales să devină stat membru UE.

"Săptămâna oportunităților UE este un mecanism palpabil prin care se pot obține rezultate concrete", a declarat Giaufret, adăugând că în următoarele zile vor fi prezentate posibilități concrete pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, pentru deschiderea de noi locuri de muncă, oportunități pentru firme, media și societatea civilă.

Giaufret a declarat că UE așteaptă de la Serbia să creeze condiții pentru reformele, care îi vor permite să devină stat membru UE. Acest pachet de ajutor în valoare de 162,2 milioane de euro este alocat în special implementării Agendei verzi, pentru infrastructura și creșterea capacității instituționale pentru protecția mediului, pentru gestionarea și atenuarea schimbărilor climatice.

În ultimii 15 ani, UE a investit în Serbia mai mult de 2,5 miliarde euro prin realizarea a peste 1.500 de proiecte. Anual, Serbia a primit un ajutor nerambursabil de 250 milioane de euro, iar anul acesta i-a fost alocată suma de 400 milioane euro, inclusiv suma de 165 de milioane de euro pentru atenuarea consecințelor crizei energetice.

Surse: EURACTIV, RADOR