Parlamentul European a votat miercuri Directiva privind calitatea aerului. Ea va permite cetățenilor europeni să inițieze procese și să primească despăgubiri pentru calitatea proastă a aerului.

Textul a fost adoptat cu o majoritate strânsă (363 voturi pentru, 226 împotrivă și 46 abțineri) ”din cauza intereselor industriei și ale partidelor politice care nu pun sănătatea cetățenilor pe primul plan”, spune europarlamentarul Nicu Ștefănuță, raportor din partea Grupului Verzilor.

Noua directivă reglementează limite mai stricte în privința prezenței particulelor fine (PM2.5, PM 10, NO2) în aerul respirabil, care afectează sănătatea oamenilor, conform ultimelor date științifice prezentate de Organizația Mondială a Sănătății.

Conform Agenției Europene de Mediu, 29.000 de români mor anual prematur din cauza calității proaste a aerului. 

Legislația propune limite mai stricte, care, dacă sunt depășite, deschid dreptul de a merge în instanță pentru persoanele afectate dar și pentru ONG-uri.

De asemenea, persoanele care se îmbolnăvesc din cauza depășirilor limitelor calității aerului pot să primească despăgubiri din partea autorităților care nu au luat măsuri.

Noua directivă impune autorităților să fixeze aparate de măsurat calitatea aerului în locurile cele mai circulate. 

"Am văzut la vot cui îi pasă de sănătatea cetățenilor și cui nu. Această lege europeană este legată de dreptul sacru al fiecărei ființe umane la un aer curat. Indiferent în ce cartier locuiești, pe ce strada stai, în ce loc lucrezi, ar trebui ca aerul pe care îl respiri să nu te omoare cu zile. Și dacă putem face asta prin legislație, eu mă bucur. Aleg să pun sănătatea cetățenilor pe primul loc”, a declarat Nicu Ștefănuță. 

Eurodeputatul Verzilor reamintește că România are proceduri de încălcare a legislației europene în ceea ce privește calitatea aerului și riscă amenzi mari, care vor fi plătite din buzunarele cetățenilor.

Un studiu publicat de CE Delft în 2021 arată că Bucureștiul înregistrează anual pierderi în costuri sociale de 6,35 miliarde de euro, pierderi generate de impactul poluării aerului asupra sănătății locuitorilor. Următoarele cele mai afectate orașe din România sunt Timișoara, Brașov, Cluj și Iași.

Costurile sociale cu sănătatea cuprind cheltuielile directe necesare pentru îngrijirea problemelor de sănătate cauzate de poluarea aerului, precum și cheltuielile indirecte cauzate de scăderea speranței de viață.