Nicolae Ștefănuță (37 de ani) e la primul mandat de europarlamentar, dar a lucrat la Parlamentul European din 2007, ca expert în comisiile de agricultură și de buget și apoi ca diplomat al Uniunii Europene, fiind primul român care a asigurat legătura dintre forul european și Congresul american.

Membru al Comisiei de mediu din PE, Nicolae Ștefănuță a explicat, într-un interviu acordat EurActiv la ultima plenară din 2019 de la Strasbourg, ce măsuri poate lua UE în lupta împotriva schimbărilor climatice. El este de părere că trebuie încurajată menținerea pădurilor existente, iar cei care fac acest lucru să fie stimulați prin acordarea unor fonduri europene. Totodată, Ștefănuță propune un program - PlantEU prin care să fie dați bani pentru finanțarea de plantare de puieți. 

O altă soluție interesantă e infrastructura verde din orașe, o măsură care ar fi binevenită inclusiv în România, ale cărei orașe sunt printre cele mai poluate din Europa.

Pe de altă parte, eurodeputatul USR atrage atenția că Europa nu e cel mai mare poluator al lumii, astfel că UE ar trebui să taxeze ”poluarea importată”, măsură ce ar contribui și la finanțarea bugetului Uniunii. 

EurActiv: Comisia de mediu (ENVI - Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară), din care faceți parte, a discutat recent cu Frans Timmermans (vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, responsabil cu Pactul ecologic) despre Pactul ecologic european (European Green Deal). Care sunt concluziile acestei întâlniri?

Nicolae Ștefănuță: Frans Timmermans e pasionat de păduri, un subiect pe care și eu îl acopăr foarte intens în Comisia de mediu, pentru că mi se pare un subiect foarte important, nu doar din perspectiva despăduririlor de la noi, o perspectivă care nu prea e cunoscută în Europa. Marea mea surpriză la început de mandat a fost că lumea crede că despăduriri se întâmplă doar în Amazonia și în alte state din afara Uniunii Europene, astfel că a trebuit să le povestesc ce se petrece în România ca să înțeleagă că și la noi se întâmplă, mai ales în arii protejate, în păduri virgine, în păduri seculare.

Frans Timmermans conștientizează importanța pădurilor în reducerea emisiilor de carbon, e măsura cea mai ieftină de reducere a dioxidului de carbon din atmosferă. În al doilea rând, a pomenit de noi fonduri pentru a-i ajuta pe deținătorii de păduri. De exemplu, în acest moment e mai profitabil să tai pădurea și să iei subvenție agricolă, decât să ții pădurea. Și atunci trebuie compensat ”serviciul public”, aerul curat, pe care îl oferă proprietarii de păduri. Trebuie să lucrăm și la Politica Agricolă Comună pentru deținătorii de păduri și să îi încurajăm pe cei care plantează.

Fac parte și din Comisia de buget și aș vrea să institui un program - PlantEU prin care să dăm bani pentru finanțarea de plantare de puieți. M-a bucurat că Frans Timmermans cumva împarte această viziune. 

EurActiv: Cu autoritățile de la București ați discutat despre Pactul ecologic? 

Nicolae Ștefănuță: Am discutat în principal cu reprezentanții guvernamentali de aici, cu Reprezentanța permanentă a României la Bruxelles. Pactul ecologic are implicații foarte mari pentru România și va trebui la un moment dat să ne așezăm la o masă rotundă toți decidenții, ministere, Reprezentanța de aici, europarlamentari, să vedem ce e bine pentru România și ce nu e. Până acum doar intuim ce e bine și ce nu e.

Nu vrem să închidem industrii de pe o zi pe alta, nu ăsta e planul cel mai bun și, revenind la păduri, cel mai bun mecanism în momentul de față pentru reducerea emisiilor este să crești masa de păduri din țară, pentru că poți atinge obiectivele propuse.

O altă soluție interesantă e infrastructura verde din orașe. Orașele României sunt printre cele mai poluate din Europa, există o hartă a calității aerului, pe care noi nu apărem, deoarece nu colectăm date corecte. 

EurActiv: Cât de mult ar fi afectată România de acest Pact?

Nicolae Ștefănuță: Eu zic că nu trebuie să ne vedem în postura de victime ale acestui Pact, mi-ar plăcea să fim câștigători ai acestei lupte. Suntem abia la început, practic Pactul a fost anunțat de Comisia Europeană, dar noi decidem asupra lui, Consiliul, unde e și România, Parlamentul, unde sunt europarlamentari români, deci nu am imaginea asta de victime. Victime suntem acum din cauza schimbărilor climatice, mă refer la deșertificarea sudului României, pierderea pădurilor, calitatea proastă a aerului sau desele accidente extreme cauzate de vreme, care ne fac să folosim mecanismul de protecție civilă european mai mult ca orice alt stat membru.

EurActiv: Deocamdată discuțiile despre Pact în rândul politicienilor și în rândul societății civile din România au fost destul de anemice.

Nicolae Ștefănuță: Așa este. E important să vorbim. Eu am în online mulți tineri, pe care i-am păstrat de la alegerile din 26 mai - unde știți bine că tineretul a ieșit la vot în număr destul de mare comparativ cu alte alegeri - și ei sunt preocupați de aceste chestiuni. Mesajele despre mediu prind pentru că îi vizează direct și pentru că fac parte dintr-un trend mondial al preocupării pentru mediu și planetă. Eu am încredere că tinerii vor înțelege mesajul și îl vor sprijini.

Legat de partide, noi, în USR, avem protecția mediului afirmată ca o valoare importantă. Noi preluăm acest mesaj verde destul de bine și colaborez foarte bine cu colegii mei din Parlamentul României. De exemplu, în cazul scoaterii ursului brun din acea anexă, am colaborat cu colegii din Parlament, am făcut o interpelare la Comisie, care a indicat că acea retragere ar putea avea consecințe pentru România printr-o procedură de infringement. În urma acestei intervenții, Senatul a schimbat reglementarea respectivă. Eu sunt singurul europarlamentar din USR PLUS pe partea de mediu, dar cred că facem o treabă bună, colegii mă numesc «Mister Forest», deoarece vorbesc foarte mult de păduri în intervențiile mele, pentru că știu că e foarte important și că ar putea să ne economisească niște costuri dureroase economice, dacă mergem pe soluția protejării pădurilor, în loc de închideri de industrii și alte măsuri dureroase pentru populație.

EurActiv: Pot fi atinse țintele Pactului prezentat de Ursula von der Leyen?

Nicolae Ștefănuță: Nu îmi dau seama dacă sunt niște ținte realiste sau nu, cert este că avem nevoie de niște ținte importante. Pe de altă parte, Europa nu e cel mai mare poluator al lumii, ea are doar 9% din emisiile globale, așa că eu cred că trebuie să fim foarte atenți la poluarea importată. Țări precum China, India și altele nu pun atât de mult preț pe poluare și pe degajarea în atmosferă de gaze de seră și atunci undeva trebuie să se reflecte chestia asta, poate la graniță, printr-un mecanism de plată a dioxidului de carbon și asta e una dintre  temele discutate pentru finanțarea bugetului Uniunii. 

EurActiv: O măsură care se va reflecta în prețuri.

Nicolae Ștefănuță: Bineînțeles că se va reflecta în prețuri, dar dacă noi - dorind să ne reducem emisiile - generăm poate un cost economic pentru agenții economici, iar ceilalți jucători din extern nu au acel cost economic, nu vom avea o balanță corectă. Trebuie să facem în așa fel încât poluarea asta importată să nu scape prin argumentul ieftinelii. 

EurActiv: Concluziile summitului de la Madrid nu sunt prea încurajatoare.

Nicolae Ștefănuță: Summitul de la Madrid (Conferința ONU pentru schimbările climatice COP25 de la Madrid din 2-13 decembrie) a fost o dezamăgire. Câțiva jucători mondiali importanți, printre care Statele Unite și Brazilia, s-au opus avansării pe această temă, dar eu cred că indiferent de summitul de la Madrid noi avem în față o muncă foarte clar definită. În Comisia de mediu am avut discuții cu oamenii de știință din cadrul IPCC (Intergovernmental Panel on Climate - un organism al ONU format din specialiști care furnizează rapoarte obiective și date relevante privind schimbările climatice), iar cercetările lor arată foarte clar cum se produc schimbări climatice de la an la an și ele devin tot mai dramatice. 40 de grade a devenit noul 30 în România, țin minte când eram copil dacă era o zi cu peste 30 de grade consideram că e foarte cald, acum e 40 și parcă nici nu mai băgăm de seamă.

Iar incendiile de pădure au devenit o obișnuintă aproape peste tot în Europa. Că tot vorbim de acest aspect, în PE, lucrez la un proiect foarte important, pe partea de protecție civilă, deoarece niciun stat membru nu e suficient de bogat să facă față unor fenomene extreme de mare anvergură cum sunt incendiile de pădure. Ne trebuie un mecanism de reacție comună, solid, cu foarte mulți bani alocați, cu mult mai mult decât cele 500 de milioane care sunt alocate acum pentru a putea să facem față. Ați văzut și în cazul Greciei sau Suediei că nu au avut suficiente elicoptere și avioane ca să gestioneze criza, chiar și România a participat în cazul Greciei, anul trecut. 

EurActiv: Pentru implementarea Pactului ecologic e nevoie de bani, dar aceștia vor fi mai puțini odată cu plecarea Marii Britanii din UE. În trecut s-a discutat de reducerea fondurilor la PAC și coeziune pentru alte proiecte. Ar putea fi reluată aceată discuție?

Nicolae Ștefănuță: Nu trebuie să vedem finanțarea pentru mediu ca o chestiune de sine stătătoare. Ea va fi transversală, nu se va face un buget separat pentru mediu, ci se va încerca prin toate celelalte programe să se atingă anumite obiective de mediu. Timmermans a spus asta foarte clar. Și agricultorii vor fi parte din această soluție, pentru că și ei suferă din cauza schimbărilor climatice, dacă ne gândim la pesticide, sănătate animală, poluare.

La fel pe partea de competitivitate, și acolo sunt tot mai multe măsuri de mediu. De exemplu, pe inovație, se finanțează foarte mult dezvoltarea de copaci care să fie rezistenți la schimbările climatice, pentru că în orașe vegetația nu mai face față valului de căldură și de poluare și atunci una din soluții este să dezvolți noi specii, să vii cu chestii de adaptare. 

EurActiv: Se va ajunge la un acord privind bugetul multianual în timpul Președinției croate sau vom aștepta Germania?

Nicolae Ștefănuță: Mă îndoiesc că se va ajunge la un acord așa de repede, o să dureze. Presimt că o să dureze tot anul 2020 dezbaterea pe noul buget.

EurActiv: Unde sunt cele mai mari disensiuni?

Nicolae Ștefănuță: Pe chestiunea aceasta de resurse proprii, dacă Uniunea Europeană ar trebui să aibă resurse proprii sau nu. Există o tensiune provocată de nevoia de bani a vestului mai dezvoltat pentru cercetare și inovare, dar și de nevoia estului de a avea plăți echilibrate. Noi, în est, din păcate, nu apucăm să accesăm suficiente fonduri, dacă lăsăm deoparte coeziunea și agricultura, deși nici aici nu avem o situație chiar foarte bună. Ar trebui să ne gândim un pic la o repartiție mai bună a acestor fonduri și eu tot timpul, pe unde merg, le spun oamenilor că mai există fonduri și în alte oale, nu doar în cele administrate de Guvernul României prin programele structurale și operaționale.