Noile legi garantează că persoanele cu un interes legitim, inclusiv jurnaliștii, profesioniștii din domeniul mass-mediei, organizațiile societății civile, autoritățile competente și organismele de supraveghere, vor avea acces „imediat, nefiltrat, direct și liber” la informațiile privind beneficiarii reali deținute în registrele naționale și interconectate la nivelul UE. Pe lângă informațiile actuale, registrele vor include, de asemenea, date vechi de cel puțin cinci ani.

De asemenea, legile conferă unităților de informații financiare (FIU) mai multe competențe pentru a analiza și detecta cazurile de spălare de bani și de finanțare a terorismului, precum și pentru a suspenda tranzacțiile suspecte.

Obligația de diligență la scară largă

Noile legi includ măsuri de diligență sporită și verificări privind identitatea clienților, prin care așa-numitele entități obligate (de exemplu, bănci, administratori de active și criptoactive sau agenți imobiliari și virtuali) trebuie să raporteze activitățile suspecte către unitățile de informații financiare și alte autorități competente. Începând cu 2029, cluburile de fotbal profesioniste de top implicate în tranzacții financiare importante cu investitori sau sponsori, inclusiv activități de publicitate și transferuri de jucători, vor trebui, de asemenea, să verifice identitatea clienților, să monitorizeze tranzacțiile și să raporteze orice tranzacție suspectă către unitățile de informații financiare.

Legislația conține, de asemenea, dispoziții privind vigilența sporită în ceea ce privește persoanele foarte bogate (cu o avere totală în valoare de cel puțin 50 000 000 EUR, excluzând reședința lor principală), o limită de 10 000 EUR la nivelul UE pentru plățile în numerar, cu excepția persoanelor fizice într-un context neprofesional, și măsuri de asigurare a respectării sancțiunilor financiare specifice și de evitare a eludării sancțiunilor.

Monitorizare la nivel central

Pentru a supraveghea noile norme privind combaterea spălării banilor, o nouă Autoritate pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AMLA) va fi înființată la Frankfurt. AMLA va avea sarcina de a supraveghea direct entitățile financiare cu cel mai mare risc, de a interveni în cazul în care constată deficiențe în materie de supraveghere, de a juca un rol central pentru autoritățile de supraveghere și de a media litigiile dintre acestea. AMLA va supraveghea, de asemenea, punerea în aplicare a sancțiunilor financiare specifice.

Pachetul privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AML/CFT) include cea de-a șasea directivă privind combaterea spălării banilor (AML) (adoptată cu 513 voturi pentru, 25 împotrivă și 33 abțineri), regulamentul UE privind „cadrul unic de reglementare” (adoptat cu 479 voturi pentru, 61 împotrivă și 32 abțineri) și regulamentul privind Autoritatea pentru combaterea spălării banilor (AMLA) (adoptat cu 482 voturi pentru, 47 împotrivă și 38 abțineri).

Legile trebuie să fie adoptate oficial și de către Consiliu, înainte de a fi publicate în Jurnalul Oficial al UE.

Prin adoptarea lor, Parlamentul răspunde solicitărilor cetățenilor prezentate în concluziile Conferinței privind viitorul Europei, în special propunerea 16 alineatele (1) și (2) privind prevenirea evaziunii fiscale și cooperarea în domeniul impozitării societăților.