Comisia Europeană va avea ultimul cuvânt de spus prin acte legislative atunci când vine vorba de aplicarea noului pact al UE privind migrația care urmează să fie prezentat miercuri, 23 septembrie, au declarat surse pentru EURACTIV.

Pactul îndelung negociat este un nou act normativ care încearcă să găsească un echilibru între țările membre din sud și cele din estul Europei, ale căror opinii cu privire la migrație diferă considerabil.

Un uragan era pe cale să izbucnească, în condițiile în care atât grupul țărilor de la Visegrad - Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia - cât și Austria și Slovenia și-au reiterat, în ultimele săptămâni, opoziția față de relocarea obligatorie, iar unii dintre ei s-au opus ferm insistenței pentru solidaritate manifestată de Europa de Sud.

Potrivit surselor citate de EURACTIV.com, mecanismul de solidaritate care va fi propus de Comisie va fi „permanent, continuu și eficient”.

În ceea ce privește problema spinoasă a relocării, respectiv dacă aceasta să fie voluntară sau obligatorie, sursele au arătat clar că nu va fi obligatorie, având în vedere că acesta a fost principalul motiv care a paralizat discuțiile despre migrație timp de ani de zile.

Cu toate acestea, prin intermediul mecanismului de solidaritate, statele membre ale UE vor fi obligate să ofere orice fel de asistență pentru statele din prima linie atunci când este necesar.

La acest capitol ar putea fi incluse fluxuri financiare sau sprijin pentru a ajuta la returnarea celor care nu au dreptul să primească azil în UE.

Potrivit EURACTIV.com, că acest lucru ar însemna practic că un cetățean afgan din Grecia trebuie trimis înapoi în Afganistan. O țară precum Polonia, de exemplu, care se opune relocării obligatorii, ar trebui să preia responsabilitatea de a înapoia cetățeanul afgan în țara sa.

Dacă returnarea eșuează, atunci Polonia ar fi obligată să reinstaleze migrantul, au explicat sursele.

Cu toate acestea, lipsa unei liste comune a UE privind țările sigure ar putea pune în pericol această dispoziție.

În cazul în care statele membre ale UE refuză să ofere ceva țării din prima linie, cele în care ajung prima dată migranții, Comisia Europeană ar avea ultimul cuvânt de spus în acest proces prin emiterea unui act de aplicare a legislației.

Întărirea frontierelor externe ale UE va fi, de asemenea, prioritizată, în timp ce UE va sprijini acorduri eficiente privind returnarea migranților cu aproape 25 de țări, printre care Turcia și Libia sunt principalele priorități.

În plus, va fi acordată asistență financiară sporită țărilor de tranzit sau celor de origine pentru a reduce migrația către UE

Propunerea va implica, de asemenea, un mecanism de „pregătire pentru situații de criză” pentru a avea instrumente la locul în care prea mulți oameni ajung la frontierele UE într-o situație similară cu 2015.

Potrivit surselor, noul sistem nu va avea nevoie de modificări ale tratatului UE.

Cu toate acestea, se așteaptă ca viitoarele negocieri cu privire la nou-așteptata propunere de migrație a UE să ajungă într-un punct mort, în ciuda asigurărilor Comisiei Europene că au organizat un „proces intens de consultare”.

În ceea ce privește calendarul propunerii legislative, sursele au proiectat negocieri dure între statele membre ale UE și un scenariu ideal ar putea fi la sfârșitul președinției portugheze a UE vara viitoare, dar mai probabil ar putea fi președinția franceză a UE în 2022.

În total, zece acte legislative diferite vor compune noul pact al UE privind migrația, precum și cinci legi existente în prezent în negociere între Consiliul UE și Parlamentul European, mai scrie EURACTIV.com.

Articol scris de Alexandra Brzozowski și Sarantis Michalopoulos. Traducerea și adaptarea: Bogdan Neagu