Numărul net de imigranți – diferența dintre plecări și sosiri în țară – a atins un nou record în 2022, cu un total de 745.000 de persoane, conform ultimelor date publicate de Oficiul Național de Statistică, scrie El Periodico. Noile cifre au pus cea mai dură aripă a conservatorilor pe picior de război, îndemnându-l pe prim-ministrul, Rishi Sunak, să ia măsuri pentru a evita o dezamăgire la următoarele alegeri generale.

Grupul Noii Conservatori, mic, dar influent, reprezentat de aproximativ douăzeci de deputați conservatori, a fost primul care a reacționat la datele privind imigrația. "Nu putem da vina pe circumstanțe excepționale; aceasta este o tendință constantă. A fost cauzată direct de deciziile politice ale acestui Guvern și a continuat prea mult timp", a avertizat facțiunea conservatoare într-un comunicat.

Reprezentanții acestui grup au criticat în special demiterea Suellei Braverman din funcția de ministru de Interne, o apărătoare a liniei dure împotriva imigrației, la jumătatea acestei luni.

Unii apărători ai doamnei Braverman susțin că Sunak a renunțat să oprească sosirea legală a migranților și îl acuză că a respins propunerea fostului ministru de a limita intrarea îngrijitorilor și personalului sanitar străin, precum și a membrilor familiei și studenților, pentru a plasa migrația netă sub cele 226.000 de sosiri înregistrate în 2019.

Cifrele publicate săptămâna trecută arată că această creștere a fost determinată în mare măsură de sosirea lucrătorilor din Sistemul Național de Sănătate (NHS) - majoritatea din țări din afara Uniunii Europene - lucru care a alimentat protestele din partea celei mai dure aripi a Partidului Conservator.

Guvernul a încercat să minimizeze aceste cifre, pe care le atribuie în mare măsură acordării de vize pentru refugiații din Ucraina și Hong Kong, dar a recunoscut că studiază posibile măsuri de oprire a sosirilor.

"Lucrăm pentru a preveni exploatarea și manipularea sistemului nostru de vize și pentru a-i reprima cei care profită de flexibilitatea sistemului de imigrație", a declarat noul ministru de Interne, James Cleverly, într-un comunicat. "Vom anunța detaliile noilor măsuri în timp util", a adăugat el. Pe masă se află limitarea acordării vizelor pentru membrii de familie ai lucrătorilor din sectorul sănătății.

Cu toate acestea, Executivul este conștient de faptul că sosirea forței de muncă străine este esențială pentru unele sectoare ale economiei britanice, care a fost afectată de lipsa de personal derivată din Brexit și pandemie. Unul dintre obiectivele principale ale Sunak îl reprezintă returnarea pe piața muncii a milioane de lucrători care sunt în prezent fie inactivi, fie șomeri de multă vreme, fie persoane cu probleme de sănătate, pentru a aproviziona aceste sectoare cu lucrători naționali, însă Executivul însuși recunoaște că acest proces va fi de durată.

Din acest motiv, dincolo de îngrijorarea cu privire la cifrele privind migrația netă, principala prioritate rămâne stoparea intrării ilegale a imigranților prin Canalul Mânecii.

În acest sens, guvernul s-a remarcat prin managementul său din ultimul an, care a reușit să reducă numărul sosirilor neregulate cu peste 30% anul acesta, față de aceeași perioadă a anului trecut. "Guvernul rămâne pe deplin angajat să reducă nivelurile migrației legale și, în același timp, se concentrează neîncetat pe prioritatea noastră principală, care este oprirea sosirii ambarcațiunilor", a subliniat Cleverly.

Creștere de cinci ori a numărului de cetățeni UE cărora li s-a refuzat intrarea după Brexit

În același timp, numărul cetățenilor UE cărora li s-a refuzat intrarea în Marea Britanie după Brexit a crescut de cinci ori, după cum o arată cifrele Ministerului britanic de Interne. În primele trei trimestre ale anului 2019, peste 2.200 de persoane din UE au fost respinse la frontiera Marii Britanii – comparativ cu 11.600 în primele trei trimestre ale anului 2023, scrie The Guardian.

Față de ultimul an de dinainte ca lockdown-urile din cauza Covid-19 să restricționeze călătoriile și de dinainte de ieșirea Marii Britanii din UE în 2020, numărul cetățenilor germani refuzați la frontieră a crescut de cinci ori, de la 80 în anul 2019 la 411 până în septembrie 2023. Numărul francezilor refuzați la frontieră a crescut de la 92 la 426 în aceeași perioadă.

Datele evidențiază impactul încetării liberei circulații după Brexit și totodată reînvie întrebările cu privire la ostilitatea manifestată de angajații Poliției de Frontieră, în condițiile în care acordul dintre UE și Regatul Unit permite șase luni de circulație liberă pentru toți cetățenii, cu o limită de ședere de 90 de zile în cadrul unei perioade de 180 de zile pentru cetățenii britanici care călătoresc pe continent.

Yesica Benitez, graphic designer cu cetățenie spaniolă, a povestit cum a fost reținută pe aeroportul din Luton după ce s-a întors acasă pentru a-și reînnoi pașaportul.

Ea a fost reținută de doi funcționari de la frontieră care au întrebat-o dacă „vine să lucreze ilegal în Regatul Unit”, în ciuda faptului că prezenta un document care atesta că „această persoană are permisiunea de a lucra sub rezerva restricțiilor din secțiunea 4”, iar la secțiunea 4 a documentului apărea precizarea „nicio restricție”.

„M-au tratat ca și cum aș fi fost o proastă, că veneam să muncesc ilegal. Mi-au spus că documentul meu nu era valabil și că nu pot lucra. A trebuit să le arăt în continuare cuvintele care spuneau că am voie să lucrez”, a spus ea.

„Au fost atât de nepoliticoși. Evident, le-am arătat că îmi cunosc drepturile. Nu am fost nepoliticoasă sau altceva. Le-am spus: „Locuiesc în Marea Britanie. Lucrez chiar în această perioadă și acesta este un document care spune că pot lucra.

”O femeie funcționară de frontieră care nu a crezut-o pe Yesica și-a sunat un coleg. „A aruncat o privire la documentul meu și mi-a dat pașaportul înapoi, spunându-mi că sunt liberă să plec”.

Românii și bulgarii reprezintă grosul celor refuzați la frontieră 

Intrarea liberă a cetățenilor UE în Marea Britanie pentru a lucra, a trăi, a studia sau a se pensiona a încetat la 1 ianuarie 2021 ca urmare a Brexit-ului. Ca parte a acordului, pentru britanicii care vizitează UE sunt permise vizite de scurtă durată de până la 90 de zile în cadrul unei perioade de 180 de zile, în timp ce cetățenii UE pot vizita Marea Britanie timp de până la șase luni fără viză.

Cu toate acestea, în vara anului 2021 s-a constatat că puterea discreționară pe care funcționarii de la frontieră o aveau de a refuza intrarea cetățenilor UE era aplicată în mod draconic, cu pasageri reținuți sau expulzați.

Mulți pasageri au recunoscut că sunt confuzi cu privire la regulile post-Brexit, dar că au fost supuși unor experiențe traumatizante și umilitoare, de exemplu o femeie din Spania a fost trimisă la centrul de detenție pentru imigranți din Yarl's Wood pentru trei zile doar pentru că a crezut că poate veni în Marea Britanie pentru a depune cerere pentru un loc de muncă.

După înmulțirea criticilor la adresa Ministerului britanic de Interne, au fost oferite instrucțiuni revizuite către Forțele de Frontieră pentru a impune o cauțiune pentru imigrare, acolo unde este cazul, mai degrabă decât detenție. Cauțiunea pentru imigrare le-ar permite cetățenilor să intre în țară, cu condiția ca aceștia să plece în cele trei luni prevăzute.

În octombrie 2021, cetățenii UE s-au lovit de o altă barieră de călătorie, după ce guvernul Marii Britanii a introdus o regulă care impune prezentarea mai degrabă a pașapoartelor și nu a cărților de identitate de către călătorii care vin din UE. Însă cei care sunt rezidenți în Regatul Unit cu un statut stabilit sau prestabilit înainte de Brexit își pot folosi în continuare cartea de identitate până cel puțin la sfârșitul anului 2025.

Diplomații de la Bruxelles spun că au primit rapoarte repetate despre funcționari de la frontieră care nu cunoșteau această derogare pentru cetățenii UE care locuiesc deja în țară.

România este în continuare țara cu cel mai mare număr de cetățeni cărora li s-a refuzat intrarea în porturi și aeroporturi. În 2019, Forțele de Frontieră au refuzat intrarea pentru 1.376 de români. În 2021, la un an după Brexit, numărul a crescut la puțin sub 10.000 de refuzuri, scăzând apoi la puțin sub 8.000 în 2022.

În acest an până în septembrie, numărul românilor cărora li s-a refuzat intrarea a scăzut la 5.683, un număr care a contribuit și la scăderea numărului total de persoane refuzate din celelalte țări UE.

Bulgaria a avut a doua cea mai mare creștere a refuzurilor din 2019 încoace, de la 143 de refuzuri în 2019 la 1.345 anul acesta până în septembrie.

Ministerul britanic de Interne susține că „toți pasagerii sunt tratați cu respect”, adăugând că „Prioritatea numărul unu a Forțelor de Frontieră este să ne menținem granițele în siguranță și nu vom face niciodată compromisuri în acest sens”.

Un purtător de cuvânt a adăugat: „Ofițerii pot opri orice pasager care sosește, cu scopul unei examinări suplimentare, dacă nu sunt mulțumiți pe loc că (pasagerul) se califică pentru intrare. Această decizie este luată pe baza informațiilor pe care pasagerul le furnizează, nu pe baza naționalității acestuia.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA