Una dintre cele mai mari companii de apărare aeriană din Europa avertizează că fabricile sale ultrasecrete sunt survolate de un număr tot mai mare de drone și dorește reguli clare privind modalitățile de blocare sau doborâre a acestora.

Ziarul „Politico” (Bruxelles) îl citează pe Alain Quevrin, directorul diviziei belgiene a companiei Thales, care spune că „vedem mai multe drone decât acum câteva luni”. El a menționat dronele reperate deasupra fabricii de la Évegnée Fort din regiunea estică Liège, singura unitate belgiană autorizată să asambleze și să depoziteze explozibili pentru rachetele sale de 70 mm.

Declarațiile sale vin pe fondul înmulțirii relatărilor legate de vehicule aeriene fără pilot, inclusiv în Polonia, România, Germania, Norvegia și Danemarca în ultima lună. Unele dintre ele, precum dronele de război care au survolat Polonia și România, erau rusești, însă proveniența altora a fost mai greu de determinat.

Ca răspuns, Copenhaga a interzis temporar săptămâna trecută zborurile dronelor, iar NATO a lansat un nou program Santinela Estică pentru a aborda deficiențele critice din apărarea aeriană a alianței.

„Suntem îngrijorați” de aceste evoluții care vin într-un moment în care compania depune eforturi pentru a-și dubla capacitatea de producție de rachete FZ275 neghidate și ghidate cu laser la 70.000 în următorii câțiva ani, în condițiile în care există o cerere clară, a spus Quevrin.

Compania multinațională franceză a depus un „efort uriaș” pentru a instala sisteme de detectare în toate facilitățile sale, a explicat el. Compania a declarat că ar putea folosi dispozitive de bruiaj pentru a bloca semnalul necesar controlului dronelor și pentru a le doborî. Dar problema este că „nu avem voie - legal”, a spus Quevrin. O preocupare legată de doborârea dronelor este că acestea, în cădere, ar putea provoca daune sau răni persoane.

Acum, țări precum Belgia trebuie să clarifice „care este procesul corect” în cazul unor astfel de reperări, inclusiv unde se termină responsabilitățile poliției și unde încep cele ale companiilor, a mai spus Quevrin.

„Procedura trebuie clarificată”, a spus el, vorbind în timp ce zeci de tehnicieni lucrau cu meticulozitate pentru a asambla muniția emblematică a companiei în laboratoare albe și impecabile, în spatele unei ferestre de sticlă. „Este o situație care trebuie abordată de toată lumea.”

Ministerul Apărării din Belgia nu a răspuns unei solicitări de comentarii din partea „Politico”.

Cerere de armament

Quevrin a declarat că Thales Belgia înregistrează o cerere „incredibilă” pentru rachetele sale în condițiile în care NATO depune eforturi pentru a-și asigura spațiul aerian. Cea mai mare parte a producției sale actuale merge către Ucraina.

Rachetele fabricate în fabrica sa din Herstal și în fabrica din Évegnée Fort pot fi folosite împotriva dronelor, versiunea ghidată cu laser vizând drone mai mari, de mare altitudine, precum Shaheds, proiectate de Iran, în timp ce versiunile neghidate eliberează mii de bile de oțel la detonare, eliminând astfel roiuri de drone mai mici, de joasă altitudine.

În ultimele săptămâni, alianța militară a fost criticată aspru pentru răspunsul său la recentele incursiuni în spațiul aerian, după ce aeronave NATO au folosit rachete de milioane de dolari pentru a doborî drone rusești fabricate din lemn și polistiren, fiecare costând aproximativ 10.000 de dolari.

Thales a primit zeci de cereri pentru rachetele sale după incursiunea în Polonia, a spus Quevrin, având în vedere că rachetele companiei cu rază de acțiune de 8 kilometri utilizează standarde la nivel NATO și pot fi integrate în sistemele de arme existente.

„Este o soluție plug-and-play menită să abordeze tot mai multe tipuri de ținte”, a spus el. Germania, Italia, Spania și Polonia se numără printre principalii clienți NATO ai companiei, iar firma susține că rachetele sale sunt de patru ori mai ieftine decât alternativele de pe piață.

Totuși, pentru a satisface această cerere, a spus Quevrin, UE trebuie să ajute industria să depășească un alt obstacol: și anume, să înființeze un organism care să coordoneze proiecte și achiziții transfrontaliere atât pentru companii, cât și pentru guverne.

UE are interdicție prin lege să finanțeze în mod direct arme și echipamente militare, dar a lansat mai multe inițiative care vizează facilitarea achizițiilor comune de armament de către țările membre, inclusiv prin programul său de împrumuturi SAFE pentru arme în valoare de 150 de miliarde de euro.

Sursa: Rador Radio România