Integrarea europeană a jucat un rol esențial în stimularea creșterii economice timp de o jumătate de secol, generând câștiguri semnificative cu produsul intern brut (PIB) și prosperitate socială pentru statele membre ale UE. Una dintre principalele realizări ale Europei este piața unică, care are impact și generează beneficii pentru milioane de întreprinderi și consumatori în fiecare zi, arată un studiu destinat europarlamentarilor și prezentat vineri la Biroul Parlamentului European din România.

Acest proiect a stimulat o creștere a PIB-ului UE cu 6 % până la 8 %, iar această performanță nu s-ar fi obținut altfel, susțin autorii, adăugând că integrarea europeană a fost eficace în promovarea păcii, a guvernanței democratice, a protecției mediului și a inovării în toate statele membre, dar și în creșterea rezilienței în fața crizelor.

În pofida avantajelor acțiunii la nivelul UE, vor exista mereu provocări și aspecte de rezolvat, precum pandemia de Covid-19, războiul din Ucraina, urgența climatică și spațiul digital. 

Capacitatea UE de a întreprinde acțiuni comune care să fie mai eficace decât acțiunile individuale ale celor 27 de țări este pusă la încercare aproape în fiecare zi. În conformitate cu principiul „subsidiarității”, UE și statele sale membre trebuie să identifice nivelul adecvat la care trebuie luate deciziile pentru a face față provocărilor cu care se confruntă, având în vedere atât stadiul actual al integrării UE, cât și evoluția acesteia din ultimele decenii.

În practică, întrebarea-cheie este dacă și în ce măsură agregarea și coordonarea bugetelor, supravegherea și competențele la nivelul UE generează valoare adăugată și beneficii mai mari în comparație cu acțiunile pe care le-ar întreprinde statele membre la nivel național, notează autorii studiului.

În unele cazuri, agregarea competențelor la nivelul UE permite realizarea de proiecte sau furnizarea de bunuri publice care nu ar fi fost disponibile dacă aceste competențe ar fi rămas dispersate la nivelul statelor membre, precum în domeniul cercetării și dezvoltării (C &D) sau în crearea unor infrastructuri pentru volume mari de date.

Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) a fost înființată recent pentru a îmbunătăți pregătirea și intervenția comună și coordonată în eventualitatea oricărui tip de criză sanitară care poate să apară la nivelul UE. UE ar putea genera totodată capacități și resurse suplimentare pentru a răspunde cererii tot mai mari de „bunuri publice” europene.

Eficiența ar crește prin transferarea competențelor la nivelul UE și printr-o mai bună utilizare a resurselor existente limitate. În plus, agregarea competențelor ar putea genera economii prin administrarea unor proiecte la nivelul UE, deoarece permite reducerea costurilor administrative.

Agregarea competențelor la nivelul UE, în locul menținerii lor la nivel național, ar putea fi singura și cea mai eficientă opțiune pentru a integra impactul economic al externalităților. Acest lucru este deosebit de relevant în politica de mediu, unde multe aspecte sunt transnaționale prin natura lor și abordarea surselor subiacente de externalități necesită cel puțin o abordare coordonată. La rândul lor, aceste câștiguri care nu ar fi fost realizate altfel ar putea genera noi efecte pozitive de nivelul doi.

Trei variante

În perspectiva următorilor 10 ani, pentru Europa sunt posibile diferite căi:

1) statu-quo-ul;

2) o acțiune strategică colectivă;

3) fragmentarea.

Potrivit autorilor studiului, statu-quo-ul ar fi simpla continuare, până în 2032, a acțiunilor de politică care au fost inițiate deja, fără măsuri suplimentare substanțiale din partea UE.

Calea „acțiunii strategice colective” ar lansa noi acțiuni de politică pentru a promova capacitatea de anticipare și răspunsul UE, în timp ce calea „fragmentării” ar slăbi eficacitatea acțiunii UE din cauza pozițiilor divergente ale statelor membre.

Calea acțiunii strategice colective este aliniată la obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite. Aceasta necesită o strategie integrată care să nu țină cont doar de un singur tip de interes și care să nu facă o distincție artificială între impactul economic, social, de mediu și impactul asupra drepturilor fundamentale. În cadrul acestei abordări, sustenabilitatea și armonizarea ascendentă a condițiilor sociale și de mediu sunt factori-cheie ai prosperității.

Calea acțiunii strategice colective recunoaște și importanța anticipării și a pregătirii. Puține crize nu pot fi anticipate, iar important este să aflăm nu ce se va întâmpla, ci mai degrabă când se va întâmpla. Rolul acțiunii comune la nivelul UE ar putea fi stabilit în prealabil, în mod democratic, și ar putea contribui la un răspuns mai eficace la o criză.

Fiind singura instituție a UE aleasă în mod democratic, Parlamentul European a susținut în mod constant o acțiune strategică colectivă, dar și continuarea integrării europene, în urma cărora se pot obține potențiale câștiguri semnificative nu numai în prezent, ci și în diferite posibile scenarii viitoare. În legislatura 2019-2024, Parlamentul European a cerut să se adopte legi la nivelul UE într-o serie de domenii, printre care statul de drept, finanțele digitale, inteligența artificială, protecția lucrătorilor, migrația legală și violența bazată pe gen.

Proiecția de referință presupune o simplă continuare, până în 2032, a acțiunilor de politică care au fost deja inițiate, fără noi acțiuni substanțiale din partea UE (scenariul „menținerii politicilor actuale”). Conform acestui scenariu, PIB-ul real ar crește de la o valoare de aproximativ 15 mii de miliarde de euro în 2022 la aproximativ 17 mii de miliarde de euro în 2032, ceea ce s-ar traduce printr-o rată medie anuală de creștere a PIB-ului real de 1,3 % de-a lungul perioadei.

Acest scenariu al „costului non-Europei” prezintă impactul general al acțiunilor de politică avute în vedere în cele 50 de subcapitole ale studiului, cu un orizont de punere în aplicare de 10 ani. În comparație cu scenariul de referință, analizele arată că ar putea fi generată o sumă suplimentară de 2,8 mii de miliarde EUR, aducând astfel PIB-ul real total la o valoare de aproape 20 mii de miliarde de euro în 2032. Aceasta este o estimare destul de ambițioasă, dar rezonabilă, deoarece ar însemna o rată medie anuală de creștere a PIB-ului real de 2,9 % de-a lungul perioadei.

Câștigurile care ar rezulta din continuarea integrării europene nu ar reduce beneficiile pentru statele membre, spun autorii studiului.