În acest climat de așteptare neliniștită, expresia sa „drill, baby, drill” a fost comentată în diverse moduri, dar a trecut aproape neobservată crearea unei structuri noi, puternice, care își arată acum față către restul lumii. Este vorba de Consiliul Național pentru Dominanță Energetică, pe care Trump l-a înființat la data de 14 februarie și l-a instalat la Casa Albă, fiind considerat astăzi echivalentul Consiliului Național de Securitate al SUA. Atât de mari sunt puterea și influența acestei structuri.

Rolul noii structuri și Grecia

Dintre toate statele, Grecia a fost cea care a acordat cea mai mică importanță noii structuri a guvernului american, deoarece Palatul Maximou (sediul guvernului grec – n.trad.) era ocupat să-și repare relațiile cu sistemul Trump și cu însuși președintele SUA, care nu arată prea multă simpatie pentru cei care s-au alăturat de pe poziții preferențiale liniei lui Joe Biden. Ministrul grec al Mediului și Energiei, Stavros Papastavrou, a avut nevoie de mai multe vizite în America pentru a realiza dimensiunea Consiliului Național pentru Dominanță Energetică (National Energy Dominance Council) și rolul său în noul sistem Trump.

Președintele Consiliului este secretarul de Interne, Doug Burgum, care a vizitat Grecia în septembrie, iar vicepreședintele său este secretarul pentru energie, Chris Wright, care este așteptat la Atena la începutul lunii noiembrie. Ceilalți membri ai săi sunt secretarul de stat, secretarul Trezoreriei, Apărării, Agriculturii, Comerțului, Transporturilor, Procurorul General și, printre alții, cei trei asistenți ai președintelui pentru Politică Economică, Afaceri de Securitate Națională și Politică Internă. În total, Consiliul cuprinde 18 membri de rang înalt ai administrației Trump.

Chevron și contactele în SUA

În martie, când St. Papastavrou a depus jurământul ca ministru al energiei, s-a trezit cu dosarul „fierbinte” Chevron în mâini și cu nevoia urgentă de a continua licitația. A discutat imediat problema cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis și cu ministrul de Externe, Giorgos Gerapetritis, iar licitația pentru perimetrele de la sud de Creta a devenit o prioritate imediată. Decizia a fost luată, dar problema nu a fost atât de simplă. A existat rezistență în Ministerul de Externe de la Atena, deoarece unii diplomați credeau că acest lucru ar provoca tensiuni inutile cu Turcia, care ar percepe-o ca o reacție adversă la memorandumul turco-libian (memorandum care urmărește delimitarea platoului continental din Mediterana de Est cu ignorarea Greciei n.trad.). Însă partea americană dorea să vadă evoluții tangibile. „Dacă veți emite deciziile ministeriale necesare în 30 de zile, vă așteptăm la Houston”, a fost răspunsul simplu al vicepreședintelui Chevron, Liz Schwarze, atunci când ministrul grec al Energiei a contactat-o.

Cursa care a început după acel apel telefonic din 26 martie a dat roade aproape două luni mai târziu, la începutul lunii mai, în timpul vizitei lui St. Papastavrou și a ministrului adjunct pentru energie Nikos Tsafos la sediul Chevron. Este de la sine înțeles că hotărârile ministeriale fuseseră emise și avusese loc în prealabil și o discuție telefonică între Papastavrou și Burgum. Între timp, pe 19 martie, Trump s-a întâlnit la Casa Albă cu peste 12 manageri din industria petrolului și gazelor, cărora li s-a dat undă verde să facă investiții. În SUA, Papastavrou și Tsafos s-au întâlnit cu președintele Chevron, Clay Neff, vicepreședintele Exxon Mobile, John Ardill, și vicepreședintele Cheniere Energy, Anatol Feygin, dar și cu Wright și Burgum. A început să prindă contur o anumită legătură, bazată pe interese reciproce.

Libia și scenariile furnizorului de bază

Chevron și Exxon Mobile sunt cele două companii care și-au exprimat interesul pentru toate zăcămintele din Mediterana de Est, ceea ce creează o nouă realitate în regiune. Din acest motiv, Grecia nu a avut o reacție exagerată atunci când, pe 27 mai, Libia a prezentat la ONU o notă verbală, care a fost publicată ca document oficial pe 1 iulie. În documentul atașat, alături de propriile lor perimetre maritime, libienii au publicat zone care încălcau linia mediană. De altfel la începutul lunii martie, reprezentanți ai Libiei au efectuat și ei o vizită la Houston pentru discuții cu cele două companii și, dincolo de protestul formal, nu au vrut să strice climatul bun pentru investiții.

Întâlnirea din mai cu Burgum a fost edificatoare pentru delegația greacă. În loc de jumătatea de oră planificată, întâlnirea a durat o oră și jumătate. În timpul acesteia, ministrul grec al energiei a întrebat despre o posibilă cooperare între SUA și Rusia, cu scopul de a face din cele două țări unicii furnizori de gaze naturale către Europa, un scenariu care fusese relatat și de „Financial Times”. Dar în același timp se vehicula și scenariul opus, și anume că SUA doresc să devină unicul furnizor. „Care este adevărul?”, a fost interesat să afle ministrul grec. Răspunsul pe care l-a primit a fost că, în anturajul lui Trump, ambele scenarii erau vehiculate de tot atâtea grupuri și că, în acea etapă, niciunul nu se impusese.

Poarta de intrare în Europa pentru GNL-ul american

În perioada care a urmat, a fost publicată în Monitorul Oficial al UE licitația pentru perimetrele offshore de la sud de Creta, a fost comunicat răspunsul Greciei către Libia și a fost trimis ONU, iar la Milano a avut loc conferința Gastech, cea mai mare din lume pe tema gazelor naturale, GNL-ului și hidrogenului. Acolo, Burgum a convocat o întâlnire cu ușile închise cu marile companii de gaze naturale, la care au fost invitați la nivel guvernamental doar Grecia și șeful Direcției Generale Energie a Comisiei, Ditte Jørgensen. Burgum a călătorit apoi la Atena împreună cu St. Papastavrou, iar așteptările legate de licitație au fost reaprinse. Într-adevăr, în ziua următoare, 10 septembrie, licitația a fost încheiată cu exprimarea interesului din partea consorțiului Chevron și Helleniq Energy, iar Burgum a vizitat instalațiile pentru GNL-ul american de la Revythoussa. Două săptămâni mai târziu, ministrul grec al energiei s-a întâlnit cu omologul său american, Chris Wright, iar premierul grec s-a întâlnit cu vicepreședintele Exxon Mobile în marja Adunării Generale a ONU de la New York.

Între timp, la Casa Albă s-a impus grupul care insista împotriva cooperării cu Rusia, iar Grecia s-a transformat brusc, în viziunea administrației SUA, într-un partener energetic privilegiat și într-o poartă de acces pentru GNL-ul american către Europa. Turcia, pe de altă parte, este un cumpărător major de energie, motiv pentru care Trump i-a cerut lui Tayyip Erdogan, în timpul întâlnirii lor de la Casa Albă, să înceteze achiziționarea de gaze naturale din Rusia. SUA au cerut, de asemenea, ca UE să facă același lucru, iar pe 20 octombrie, Consiliul pentru Energie al UE a decis să decupleze Europa de gazele naturale rusești până în 2028.

De asemenea, s-a decis că gazele naturale transportate prin Turkstream vor fi considerate de origine rusească, cu excepția cazului în care se dovedește o altă proveniență dincolo de orice urmă de îndoială. Aceasta înseamnă că diverse țări europene vor trebui să se orienteze spre Coridorul Vertical, iar primele reacții au fost deja exprimate de slovaci și maghiari, care au protestat față de prețul ridicat al GNL-ului american. Mai înseamnă și că este nevoie de o infrastructură nouă, foarte mare, de terminale FSRU, conducte etc., iar țările care sunt favorizate în acest sens în acest moment sunt Grecia și Bulgaria.

Sursa: Rador Radio România