SchengenAmbasadorul spaniol la București evocă o posibilă discuție privind aderarea la JAI-ul din octombrie
Ambasadorul Spaniei a evocat luni posibilitatea ca aderarea României la Schengen să fie pe ordinea de zi a JAI din octombrie. România lucrează cu Președinția Consiliului pentru a avansa în acest dosar esențial în următoarele luni, a spus Odobescu.
Spațiul Schengen trebuie să funcționeze "respectând spiritul său original, adică fără controale interne", a declarat ambasadorul spaniol Jose Antonio Hernandez Perez-Solorzano, la Reprezentanța Comisiei Europene de la București, la conferința de presă care a marcat preluarea, de la 1 iulie, a Președinției Consiliului UE de către Spania.
Diplomatul s-a referit la controalele temporare introduse de unele state membre în interiorul spațiului Schengen.
În luna mai, Comisia Europeană a amenințat Austria cu acțiuni în justiție în legătură cu controalele extinse la frontierele Schengen și a lansat o procedură oficială de consultare cu toate statele UE implicate.
În privința extinderii Schengen, Spania sprijină acest proces, a reamintit diplomatul spaniol. "Probabil că această chestiune se va afla pe ordinea de zi a Consiliului JAI din octombrie", a spus el, adăugând că Președinția spaniolă acționează "în calitate de mediator onest", cu sprijinul Comisiei Europene, pentru a aduce statele membre "la un numitor comun".
"Ipoteza pe care lucrăm este să aducem acest subiect pe agenda Consiliului în octombrie. Avem deja asta pe agenda, dar ... acesta nu este un termen limită. Vorbim de ideea de intensificare a dialogului, pentru a ajunge la un consens până la acea dată", a spus ambasadorul Spaniei la București.
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București, Ramona Chiriac, a reiterat faptul că Executivul de la Bruxelles "sprijină pe deplin" aderarea României la Schengen.
Luminița Odobescu a mulțumit reprezentanților Spaniei pentru "angajamentul clar" în dosarul Schengen.
"Lucrăm împreună cu Președinția (spaniolă - n.r.), deja am discutat în detaliu atât cu domnul ambasador, cât și cu omologul meu, dar și cu ceilalți miniștri, pentru a vedea cum putem să avansăm în acest dosar esențial în următoarele luni. Nu aș vrea să dau un termen clar, pentru că este vorba de unanimitate și obiectivul nostru este, evident, să reușim să ajungem la consens. Ne bucurăm de sprijinul Comisiei Europene, de sprijinul Parlamentului European, de sprijinul majorității statelor membre", a declarat șefa diplomației române.
"România și-a îndeplinit toate obiectivele, a îndeplinit toate criteriile solicitate pentru procesul de aderare", a spus Odobescu, subliniind că "Spațiul Schengen va fi mai puternic atunci când România va fi membru cu drepturi depline".
Luminița Odobescu a precizat că Bucureștiul încearcă să arate un lucru care e deja recunoscut de toți partenerii noștri, și anume că România este "un furnizor de securitate, că protejează frontiera nu numai a sa, dar și a Uniunii Europene".
"Am lucrat cu Comisia Europeană pentru a arăta exemple de bune practici", a spus ea, referindu-se la proiectul-pilot implementat la granița cu Serbia. Acest proiect vizează combaterea imigrației ilegale, dar Odobescu a reamintit că nu există nicio legătură între acest fenomen și aderarea României la Schengen.
De altfel, săptămâna trecută și președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a lăudat acest proiect:
"Doresc să subliniez consolidarea frontierelor externe și îmbunătățirea eficienței gestionării frontierelor, a procedurilor de frontieră. Aici avem două proiecte pilot care au fost realizate în Bulgaria și România cu sprijinul Comisiei, dar și al Frontex, Europol și Agenției pentru azil. Sunt deja în curs de desfășurare și sper că aceste proiecte-pilot vor servi drept cele mai bune practici pentru alte frontiere externe ale Uniunii Europene".
La Consiliul European de săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis a arătat că "procedurile de înregistrare de la frontiera cu Serbia aplicate în cadrul acestui proiect-pilot pot servi drept model pentru îmbunătățirea acestor procese la nivel european și a subliniat că eforturile recente ale țării noastre în implementarea proiectului reconfirmă angajamentul solid al țării noastre pentru protecția eficientă a frontierelor externe ale Uniunii", potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
În ceea ce privește dialogul cu Austria, Odobescu a vorbit de "un plan de acțiuni ca să dovedim ceea ce este de fapt foarte clar, că România este un partener credibil, este un furnizor de securitate și un partener activ în protecția frontierelor externe ale Uniunii Europene".
Background
În cadrul prezentării, au fost evidențiate cele patru axe principale pe care se va ghida activitatea Președinției spaniole:
1. reindustrializarea Europei și Autonomia Strategică Deschisă,
2. realizarea de progrese înspre tranziția ecologică și cea medioambientală,
3. promovarea unei mai justiții sociale și economice sporite,
4. consolidarea unității europene.
De la aderarea Spaniei la UE in anul 1986, aceasta este a cincea oară când deține Președinția rotativă a Consiliului.
Această Președinție debutează într-un context deosebit de complex pentru Uniunea Europeană, ca urmare a agresiunii ilegale împotriva Ucrainei și a situației economice provocată de pandemia COVID19, printre alți factori.
Spania și România sunt țări strâns unite în cadrul Uniunii Europene și împărtășesc puncte de vedere și interese asupra celor mai importante aspecte.
"Între autoritățile noastre există un dialog foarte strâns și frecvent, iar România poate conta pe sprijinul Spaniei în încercarea de a avansa în realizarea unor obiective de maxim interes pentru români, cum ar fi aderarea la Spațiul Schengen", potrivit unui comunicat al Ambasadei Spaniei la București.
Nu în ultimul rând, așa cum a subliniat ambasadorul, și în conformitate cu moto-ul ales pentru acest semestru, "Europa, mai aproape", Președinția spaniolă va depune eforturi pentru o Europă mai unită și mai incluzivă, care să își așeze cetățenii în centrul procesului decizional.
Continuând tradiția profund proeuropeană a Spaniei și a poporului său, această țară începe semestrul Președinției cu entuziasm și hotărâre pentru a îndeplini acest rol important și a contribui la progresul politicilor europene.
Comentarii