Apelul pentru reforma UE a fost întâmpinat până acum cu rezistență – în special din partea statelor membre estice și scandinave, dar Berlinul este încrezător că se poate ajunge la un consens privind reforma UE.

La un eveniment organizat de EURACTIV, Kukies a spus că succesul reformei UE s-ar rezuma la "cât de greu negociem” și "cât de clar comunicăm că vom permite extinderea doar dacă există reforme instituționale”.

"Guvernul german are poziții foarte clare în acest sens, iar răspunsul este că avem nevoie de reformă instituțională. Cel puțin în același timp cu extinderea”, a adăugat el la evenimentul EURACTIV organizat vinerea trecută.

Guvernul german a subliniat importanța reformării UE de la preluarea mandatului anul trecut. Acordul de coaliție chiar obligă guvernul să facă eforturi pentru dezvoltarea UE către o federație europeană.

De atunci, guvernul german a adoptat o abordare mai "pragmatică”, care urmărește reforma instituțională în cadrul tratatului existent.

În timp ce Scholz a spus în discursul său la Universitatea Charles din Praga că tratatele "nu sunt puse în piatră”, el a subliniat în special necesitatea trecerii de la votul unanim la votul majoritar în domeniul politicii externe sau fiscale – ceva ce se poate face deja în temeiul tratatul existent.

Deși nu ar putea schimba tratatele UE, aceasta ar constitui totuși o "reformă instituțională de anvergură enormă”, a spus Kukies.

Convingerea scepticilor

Germania nu este singura în eforturile sale de a reforma UE. Și alte state membre mari, precum Franța sau Spania, doresc reformarea blocului comunitar.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îmbrățișat ideea, menționată și în discursul său privind starea uniunii din septembrie.

Cu toate acestea, mai multe state membre au precizat deja că se opun acestei mișcări. După încheierea Conferinței privind Viitorul Europei, în mai, treisprezece state membre est-europene și scandinave au avertizat într-un document comun de poziție cu privire la "încercări premature de a lansa un proces de schimbare a tratatului”.

Deși reforma UE ca o condiție prealabilă a extinderii ar putea încetini considerabil procesul de extindere, ar putea în același timp să fie o soluție pentru ieșirea din impas.

"Dacă te uiți la acest document al celor treisprezece state membre […] care și-au exprimat criticile la adresa reformei instituționale, acestea sunt în mare parte state care sunt de acord cu extinderea rapidă”, a declarat la același eveniment Nicolai von Ondarza, șeful diviziei de cercetare privind UE la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP).

Potrivit lui Ondarza, acest lucru ar putea deschide căi de convingere a criticilor: "Dacă nu reușim să deschidem ușa către noi reforme ale UE înainte de următoarea extindere, atunci acest impuls va dispărea definitiv”.