Niciodată un președinte al Republicii Franceze nu a atacat public un cancelar german și nu a evidențiat astfel, în mod deliberat, amploarea dezacordurilor dintre cele două maluri ale Rinului pe un subiect existențial, războiul. Au existat suișuri și coborâșuri în această relație complexă, dar liderii celor două state au avut întotdeauna grijă să nu facă ireparabilul.

Dar între Emmanuel Macron și Olaf Scholz nimic nu merge de când acesta din urmă a preluat mandatul în decembrie 2021, și este atât o chestiune de caracter și antipatie reciprocă, cât și o chestiune de politică și interese naționale divergente.

La finalul Conferinței de susținere a Ucrainei din 26 februarie, Macron nu s-a putut abține să-l atace sever pe Scholz. În primul rând, el a atacat indirect acele țări „care spun: niciodată, niciodată” „trupe la sol” în Ucraina și care „au fost aceleași care spuneau niciodată, niciodată tancuri, niciodată, niciodată avioane, niciodată, niciodată rachete cu rază lungă de acțiune. […]. Vă reamintesc că, în urmă cu doi ani, mulți din jurul acestei mese spuneau: „vom oferi saci de dormit și căști”.

Un memento dureros pentru Scholz, care și-a propus, în februarie 2022, să livreze Ucrainei 5.000 de căști și sticle de apă.

Împrumut, tancuri și rachete

Avântat, șeful statului a regretat-o ​​apoi deschis pe Angela Merkel, care l-a precedat pe Scholz la cancelarie: „Am cunoscut o lume în care Germania și Franța s-au înțeles să-i convingă pe cei frugali” să permită Uniunii să se împrumute pe piețe pentru a revigora economiile europene în urma pandemiei de Covid. Dar acum, Berlinul refuză un nou împrumut mare destinat finanțării ajutorului militar pentru Ucraina și favorizează ajutorul bilateral în fața celui european.

Scholz a fost cel care a deschis ostilitățile la începutul lunii ianuarie prin multiplicarea ieșirilor în care își critica partenerii europeni, în special Franța, care nu ar face suficient pentru a ajuta Ucraina, spre deosebire de virtuoasa Germanie. Un reproș care are darul de a-l irita pe șeful statului francez, care nu suportă să primească lecții de la germani, care și-au demantelat armata începând din anii 1990 pentru a economisi bani.

„Contestăm cifrele de la Institutul Kiel pe care se bazează Scholz, pentru că sunt false și, mai presus de toate, nu țin cont de calitatea materialelor furnizate, în special de rachetele Scalp cu rază lungă de acțiune, asta în timp ce Berlinul refuză să livreze Taurus, temându-se că Kievul le va lansa spre Rusia”, se spune în cercurile Palatului Elysee.

Și nimeni nu uită că, la fiecare mutare importantă, în special în cazul livrării tancurilor la începutul anului 2023, mâna cancelarului a trebuit să fie forțată.

O nouă eră

„Nu am înțeles de ce Scholz a început un nou ciclu negativ, când se credea că am întors pagina după criza din toamna anului 2022, care a dus la anularea summitului franco-german din lipsa celui mai mic progres pe subiectele de pe agendă”, continuă aceeași sursă.

De altfel, sărbătorirea celei de-a 60-a aniversări a Tratatului de la Elysée, la 22 ianuarie 2023, a fost un adevărat moment de relansare a relației franco-germane. De atunci, cele două maluri ale Rinului au făcut progrese în programele comune de armament (avioane de luptă și tancul viitorului) și a reușit să găsească compromisuri în ceea ce privește reforma pieței energetice și păstrarea energiei nucleare, Pactul de stabilitate bugetară și chiar politica spațială.

În mod simbolic, Macron a vrut să sărbătorească această nouă eră a relațiilor franco-germane mergând la Bundestag pe 22 ianuarie pentru a-i aduce un omagiu lui Wolfgang Schäuble, fostul ministru de finanțe al lui Merkel, și ținând un discurs în limba germană, un gest fără precedent de la vizita lui Charles de Gaulle în Germania în 1962.  

„Aceleași greșeli ca și Kaiserul”

Prin urmare, șeful statului francez a fost cuprins de frisoane când, în timpul Conferinței privind Ucraina, Scholz l-a atacat frontal. Avertizat de Macron încă de săptămâna precedentă, la fel ca Joe Biden, despre ideea sa de a crește în mod clar gradul de ambiguitate strategică vorbind despre forțele terestre, cancelarul le-a spus liderilor uluiți: „Să nu facem aceleași greșeli ca Kaiserul la începutul secolului al XX-lea”.

A sugera conducătorului unei țări care a trebuit să sufere de trei ori din cauza imperialismului german că se comportă la fel ca cel de-al doilea Reich atunci când vine vorba de a ajuta o țară atacată a fost foarte prost primită de șeful statului. „Scholz s-ar fi putut abține de la a se îndepărta atât de brutal și de rapid de poziția strategică franceză”, spune un diplomat la nivel înalt.

„Scholz este taciturn, retras și mai ales preocupat de problemele politice interne”, suspină un diplomat francez care îl întâlnește în mod regulat. Și, continuă el, „spre deosebire de Merkel, el nu caută compromisuri. Își expune poziția și nu este acolo pentru a negocia. Acesta este complet opusul lui Macron, care este foarte adaptabil și este întotdeauna gata să facă compromisuri pentru a face să avanseze agenda europeană. Este frustrat să vadă că relația lui cu Scholz nu avansează”. 

„Construit în pacifism”

Motivul este brutal: cancelarul „consideră că Germania are un rol firesc de conducere în cadrul Uniunii”. De fapt, el a rămas mental ministrul de finanțe din guvernul Merkel, în timp ce un cancelar trebuie să țină cont de toți termenii ecuației. De aceea nu înțelege că Franța, putere nucleară și cu singura armată capabilă să lupte, are un rol de conducere în domeniul geostrategic”, explică un apropiat al șefului statului.

„Nu este ușor pentru Scholz, pentru că el a fost construit pe pacifism și pe lupta antinucleară”, încearcă să detalieze Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă și apărare. „Până acum am reușit să evităm divorțul”, oftează un înalt diplomat. „Dar această criză este profundă, pentru că îmbină contextul - alegerile europene care promit a fi catastrofale pentru cancelar, subiectul - războiul din Ucraina, și oamenii - două temperamente opuse".

Sursa: RADOR RADIO ROMANIA