Într-un discurs ținut luni la Praga, Scholz a declarat că Germania intenționează să facă investiții „substanțiale” în apărarea antiaeriană în anii următori, iar vecinii ei europeni sunt invitați din capul locului să participe la proiect.

„Avem mult de recuperat în Europa în ce privește apărarea noastră de amenințările aeriene și spațiale”, a precizat Scholz.

El a promis și că Germania va continua să trimită cele mai avansate arme Ucrainei, inclusiv sisteme antiaeriene și de radar și drone de recunoaștere, afirmând că Germania își poate asuma „răspunderea specială” de a consolida artileria Ucrainei.

Germania se va asigura totodată că forța europeană de reacția rapidă va fi funcțională în 2025.

O mare parte a discursului susținut la Universitatea Carol din Praga s-a concentrat pe ideea de a face Europa mai „suverană”, mai capabilă de a se apăra singură de o agresiune externă și mai eficientă în contracararea concurenței din partea unor țări precum China.

Scholz a afirmat că țările UE trebuie să dezvolte „promisiunea de pace” a blocului asigurându-se că el e „capabil să-și protejeze securitatea, independența și stabilitatea în fața provocărilor externe”.

Cancelarul german a fost mult lăudat în Europa pentru că a răspuns la războiul Rusiei din Ucraina prin lansarea unei restructurări a politicii externe și militare germane, promițând să pună capăt dependenței energetice a țării de Rusia, să sprijine Ucraina cu arme și să investească mult mai mult în armata germană. Însă de atunci politicieni din opoziție îl acuză pe Scholz că ajută Kievul mai degrabă cu inima îndoită și că îi lipsește o viziune strategică în privința Germaniei și a Europei. Discursul de la Praga constituie tentativa lui de a-i reduce la tăcere pe acei opozanți.

Scholz a propus de asemenea schimbarea componenței Parlamentului European și Comisiei Europene, fără a oferi însă detalii. El a cerut o coordonare militară mai strânsă între statele UE, cu ședințe regulate la Bruxelles ale miniștrilor apărării, dar și o cooperare mult mai strânsă între producătorii europeni de armament și proiectele militare comune.

Scholz și-a declarat totodată sprijinul pentru o propunere avansată în mai de președintele francez Emmanuel Macron privind o „comunitate” largă a democrațiilor europene, care să includă și state non-UE.El a afirmat că există nevoia unui forum în care conducătorii UE și non-UE să se „poată întâlni o dată sau de două ori pe an pentru a discuta chestiuni cruciale care afectează întreg continentul: securitate, energie, climă sau capacitate de conectare”.

Sursa: RADOR