„Obiectivul nostru este o politică mai activă, orientată spre rezultate și mai operațională în Siria”, au scris miniștrii de externe ai Austriei, Croației, Ciprului, Cehiei, Greciei, Italiei, Slovaciei și Sloveniei într-o scrisoare, consultată de Euractiv, către șeful diplomației europene Josep Borrell.

„Acest lucru ne-ar permite să ne creștem influența politică [și] eficacitatea asistenței noastre umanitare”, adaugă cei opt miniștri.

La treisprezece ani de la conflictul din Siria, președintele Bashar al-Assad încă deține puterea în multe părți ale țării, ajutat de prezența militară a Rusiei și de milițiile șiite din Iran.

UE a impus mai multe runde de sancțiuni regimului Assad și a întrerupt relațiile oficiale cu Damasc.

În scrisoare, miniștrii au propus zece domenii care ar trebui să fie discutate „în mod deschis și fără prejudecăți”, se arată într-un alt document.

Ei au propus, de asemenea, crearea unui reprezentant UE-Siria, care va avea sarcina de a reangaja discuții cu ambasadorul sirian la Bruxelles și de a menține legătura atât cu actorii sirieni, cât și cu cei regionali.

Alte zece domenii includ un schimb strategic cu partenerii arabi, dezvoltarea în continuare a abordării UE privind redresarea timpurie, tratarea efectelor negative neintenționate ale sancțiunilor Uniunii și crearea condițiilor pentru întoarcerea migranților în Siria.

„După 13 ani de război, trebuie să recunoaștem că politica noastră în Siria nu a îmbătrânit bine”, a spus ministrul de Externe al Austriei, Alexander Schallenberg.

„Oricât de amar este, cu ajutorul Iranului și Rusiei, regimul Assad rămâne ferm pe poziție, opoziția siriană este fragmentată sau în exil total – Uniunea Europeană nu mai poate închide ochii la această realitate”, a adăugat Schallenberg. .

Dar, în ciuda impulsului, oficialii UE spun că e puțin probabil ca blocul să înceapă să reducă presiunea asupra regimului Assad din cauza abuzurilor pe scară largă a drepturilor omului și a crimelor de război.