Marți seara pe site-ul Parlamentului a fost publicată propunerea de modificare legislativă, prin care FIDESZ dorește să priveze temporar persoanele care nu îi plac de cetățenia maghiară, în anumite condiții. În conformitate cu aceasta, scopul legislației este „consolidarea setului de instrumente pentru protecția suveranității naționale”, respectiv suspendarea, în ultimă instanță, de către statul ungar a cetățeniei ungare pentru o perioadă determinată în cazul persoanelor care dețin și cetățenia unei alte țări din afara Spațiului Economic European (SEE) sau a unei țări candidate la UE și a căror cetățenie ungară reprezintă o amenințare pentru ordinea publică, securitatea publică sau națională în Ungaria.

Pe lângă cele 27 de state membre UE, Spațiul Economic European mai are trei membri și jumătate, celelalte trei fiind Islanda, Norvegia și Liechtenstein, iar cealaltă jumătate fiind Elveția, care are drepturi egale în privința mobilității persoanelor și a serviciilor. Între timp, există oficial nouă țări candidate la UE – Turcia, Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru, Albania, Bosnia-Herțegovina, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Regatul Unit a fost membru al SEE până la 31 decembrie 2020, ceea ce înseamnă că cetățenia ungară a cetățenilor norvegieni-ungari sau români-ungari nu poate fi suspendată, în schimb poate fi suspendată în cazul cetățenilor britanici-ungari, ruși-ungari sau americani-ungari.

În ce privește amenințările la adresa ordinii publice, a securității publice sau naționale în Ungaria, amendamentul propus menționează patru categorii: cei care servesc într-o armată străină sau în serviciul public al unui stat străin; acționează în interesul unei puteri străine sau al unei organizații străine într-o manieră incompatibilă cu cetățenia ungară, realizează scopurile unei puteri străine sau ale unei organizații străine; au părăsit teritoriul Ungariei în scopul de a se alătura unei organizații sau grupări teroriste; instanța ungară l-a condamnat definitiv pentru genocid, apartheid, crime împotriva umanității, schimbare violentă a ordinii constituționale, organizarea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, trădare, lipsă de loialitate, sprijinire a inamicului, acte teroriste sau finanțare a terorismului.

Cetățenia maghiară va fi suspendată pentru maximum zece ani de către un ministru (deocamdată nu se știe cine va fi) numit de Guvernul Orbán printr-un decret. Există loc de apel împotriva unei astfel de decizii ministeriale, dar persoana în cauză trebuie să dovedească că nu reprezintă o amenințare pentru ordinea publică, securitatea publică sau națională a Ungariei.

Ministrul Gergely Gulyás, șef de Cabinet al premierului, a clarificat la conferința de presă din 27 februarie că cetățenii maghiari de rând nu vor fi expulzați din Ungaria, deoarece astfel ar deveni apatrizi.

Propunerea de modificare legislativă înaintată de János Halász (FIDESZ) s-a născut în spiritul curățeniei de primăvară pe care Viktor Orbán a anunțat-o în discursul său festiv din 15 Martie împotriva „ploșnițelor care hibernează pe timp de iarnă”, respectiv împotriva persoanelor și organizațiilor despre care se bănuiește că sunt finanțate din străinătate sau acționează în interes străin. „Vom destructura mașina financiară care a cumpărat cu dolari corupți politicieni, judecători, jurnaliști, organizații pseudo-civile și activiști politici. Vom elimina întreaga armată din umbră”, a amenințat premierul.

În conformitate cu acest sentiment, propunerea de modificare a legii prevede că oricine poate face un denunț în legătură cu o persoană afectată de un motiv care justifică suspendarea cetățeniei maghiare, însă ministrul desemnat poate acționa doar din oficiu.

Prin sintagma „oricine poate face un denunț”, Guvernul Orbán admite practic că deja așteaptă informatorii, care nu se califică drept clienți; nici măcar nu au nevoie să fie înștiințați cu privire la deschiderea procedurii împotriva persoanei pe care o numesc din motive de securitate publică sau națională.

Anterior Máté Kocsis, liderul fracțiunii FIDESZ, prezentase pe 9 martie textul modificării constituționale paralele.

Sursa: Rador Radio România