Tratat de atât timp cu mănuși atât de Bruxelles, cât și de colegii din PPE, premierul ungar Viktor Orban și-a intensificat în ultima perioadă atacurile la adresa Uniunii Europene. 

Atacurile au loc înainte de adoptarea (de către Colegiul comisarilor) și publicarea miercuri a primului raport privind statul de drept din statele membre UE.

Premierul ungar Viktor Orban i-a scris președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a reclama declarațiile la adresa Budapestei făcute de vicepreședinta CE Vera Jourova, într-un interviu acordat publicației germane Der Spiegel.

Ce a spus Jourova?

Vera Jourova, comisara pentru valori și transparență, a declarat în interviul publicat vineri de Der Spiegel că situația mediei din Ungaria e ”alarmantă”, remarcând faptul că nu prea există critici la adresa Guvernului în presa locală.

Comisara originară din Cehia a mai precizat că Orban "a construit o democrație bolnavă”.

Reacția lui Orban

În scrisoarea adresată șefei CE și publicată de agenția MTI, Viktor Orban a calificat afirmațiile Verei Jourova ”ofensatoare la adresa Ungariei și a poporului ungar. El a cerut demisia comisarului pentru valori, în caz contrar amenințând cu suspendarea ”relațiilor politice” cu aceasta, pe motiv că afirmațiile sale sunt ”în contradicție cu rolul Comisiei, acela de a fi o instituție neutră și obiectivă”, conform Tratatului de la Lisabona, relatează Deutsche Welle.

Dana Spinanț, purtătoare de cuvânt a CE, a precizat marți că Ursula von der Leyen a primit scrisoarea lui Orban și-i va răspunde. Spinanț a mai precizat că von der Leyen are ”încredere deplină” în vicepreședinta Comisiei.

"Îngrijorările noastre în privința situației statului de drept din Ungaria sunt binecunoscute”, a spus Dana Spinanț, adăugând că acestea vor fi prezentate în raportul de mâine privind statul de drept. 

Primul raport privind respectarea statului de drept în cele 27 de state membre ale UE va fi va fi prezentat chiar de Vera Jourova și de comisarul european pentru justiție Didier Reynders.

Statul de drept, ghimpele din coasta premierului ungar

”Ungaria este membră dedicată a Uniunii Europene încă de la aderarea sa, în 2004. Am încercat întotdeauna să ajungem la un acord când au fost dispute și, de cele mai multe ori, am reușit. Prețuim munca președintei Ursula von der Leyen ca șef al Comisiei", a scris Viktor Orban în scrisoare.

În realitate, Ungaria e de multă vreme în coliziune cu Bruxelles, din cauza încălcării statului de drept, a independenței justiției și a mass-mediei, dar și a apropierii de Rusia și de China.

În trecut, Orban a a mai cerut demisia unui comisar, vicepreședintele Frans Timmermans, după ce acesta a apreciat în 2017 că unele comentarii ale premierului ungar la adresa miliardarului George Soros ar fi antisemitice, reamintește EURACTIV.com.

UE a început procedura pentru declanșarea Articolului 7 împotriva Ungariei și Poloniei, dar procesul e lung și complicat, șansele de activare a ”opțiunii nucleare” fiind infime.

Nu întâmplător, cele două țări au anunțat luni că vor înființa un institut comun pentru a evalua respectarea statului de drept de către toate statele membre. După o întâlnire cu ministrul polonez de externe Zbigniew Rau, șeful diplomației ungare Peter Szijjarto a declarat că raportul UE privind statul de drept se anticipează a fi mai degrabă ”o declarație politică”.

El a explicat că institutul va examina cum a fost respectat statul de drept în UE, pentru a evita aplicarea unor "standardele duble" Poloniei și Ungariei.

UE caută soluții

Încă de pe vremea Comisiei Juncker se discută de noi mecanisme privind statul de drept, dar până acum nu s-a luat nicio măsură, pentru a putea fi sancționate mai rapid și mai ușor state precum Ungaria și Polonia, atunci când nu respectă valorile europene.

La summitul șefilor de stat și de guvern din iulie, liderii europeni au căzut de acord că bugetul multianual pentru perioada 2021-2027 și accesul la fondul de relansare pentru pandemie ar trebui să includă condiții de respectare a statului de drept.

Nu s-au stabilit însă detalii exacte, iar Parlamentul European cere condiții mai aspre decât cele convenite la reuniunea din iulie.

Varșovia și Budapesta amenință cu folosirea dreptului de veto pentru a bloca orice propunere care le-ar afecta alocările de fonduri.

Săptămâna aceasta, Germania, care deține Președinția rotativă a UE, a venit cu o nouă propunere cu privire la condiționarea accesului la fonduri europene de statul de drept.

Potrivit Reuters, Berlinul propune ca suspendarea fondurilor europene pentru statele membre care încalcă statul de drept să fie decisă prin votul majorității statelor membre UE, la recomandarea Comisiei Europene.

Ministrul ungar al justiției, Judit Varga, a respins propunerea, calificând-o drept ”șantaj”.