Inițiativa marchează o schimbare de paradigmă în politica energetică a Uniunii, având ca obiectiv nu doar reducerea costurilor pentru consumatori și întărirea independenței energetice, ci și finalizarea Uniunii Energetice, un proiect care, potrivit propriei evaluări a Comisiei, rămâne incomplet la aproape un deceniu de la criza gazelor din 2014.

Pachetul include opt proiecte emblematice declarate de „interes european urgent”, menite să corecteze deficiențele structurale ale rețelelor de transport al energiei. În acest context, Grecia și regiunea balcanică capătă un rol central, întrucât două dintre proiectele prioritare vizează direct această zonă: Marele Cablu Maritim Interconector dintre Grecia și Cipru și Conducta Transbalcanică. Bruxelles-ul atrage atenția că, în prezent, până la 45% din necesarul de noi capacități de transport transfrontalier nu este acoperit de proiectele existente sau aflate în implementare, ceea ce generează blocaje majore în rețea. Costurile acestor congestii au ajuns la 5,2 miliarde de euro în 2022 și riscă să crească la aproximativ 26 de miliarde de euro anual până în 2030.

Problema este agravată de riscul pierderii masive de energie regenerabilă. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, până la 310 TWh de energie verde ar putea fi irosite până în 2040 din cauza lipsei infrastructurii de rețea, un volum comparabil cu aproape jumătate din consumul total de electricitate al Uniunii Europene din 2023. Pentru a evita acest scenariu, executivul european propune o planificare coordonată a rețelelor la nivelul UE, revizuită la fiecare patru ani, accelerarea procedurilor de autorizare prin termene obligatorii și posibilitatea aprobării tacite, precum și o repartizare mai echitabilă a costurilor între statele care beneficiază de proiecte cu impact transfrontalier. În paralel, sunt avute în vedere noi instrumente de finanțare, inclusiv o majorare de cinci ori a bugetului alocat mecanismului CEF–Energy, de la 5,8 la aproape 30 de miliarde de euro. Filosofia care stă la baza pachetului este că fiecare euro investit în rețele poate genera economii de până la 1,5 euro pentru consumatori.

În cadrul inițiativei „Autostrăzi Energetice”, Marele Cablu Maritim Interconector dintre Grecia și Cipru este inclus oficial în categoria proiectelor cu prioritate ridicată, urmând să beneficieze de sprijin politic și financiar imediat din partea Bruxelles-ului. Comisia Europeană consideră că această interconexiune va pune capăt izolării energetice a Ciprului, va contribui la stabilitatea sistemului energetic din estul Mediteranei și va consolida rolul Greciei ca poartă energetică a regiunii către Uniunea Europeană, facilitând totodată finalizarea pieței interne a energiei electrice. Includerea proiectului într-o procedură europeană accelerată este cu atât mai relevantă cu cât vine într-un context de incertitudini și întârzieri la nivel național, transferând responsabilitatea politică la nivelul instituțiilor europene și reducând riscul blocării proiectului.

Un alt pilon major al pachetului este Conducta Transbalcanică, care va dobândi capacitatea de inversare a fluxului și va deveni o axă strategică pentru Europa de Sud-Est. Proiectul este esențial pentru securitatea aprovizionării Balcanilor, pentru facilitarea accesului Ucrainei la gaz natural lichefiat din Statele Unite, prin coridorul Grecia–Bulgaria–România, și pentru întărirea poziției Greciei ca nod de tranzit energetic. Comisia Europeană descrie conducta drept un proiect de importanță critică pentru reziliența sistemului energetic regional, mai ales în contextul funcționării terminalului GNL de la Alexandroupoli și al perspectivelor deschiderii unui nou terminal în zona Corintului, care transformă Grecia într-un actor-cheie pentru fluxurile de gaze către Europa Centrală și de Est.

În ansamblu, Bruxelles-ul identifică o nevoie urgentă de consolidare a rețelelor în Europa de Sud-Est, o regiune marcată de volatilitate ridicată a prețurilor, infrastructură de stocare insuficientă și interconexiuni limitate care frânează integrarea energiei regenerabile. Potrivit estimărilor Comisiei, o interconectare mai bună ar putea reduce costurile anuale ale energiei la nivel european cu până la 40–43 de miliarde de euro într-un interval de zece ani, iar integrarea completă a pieței ar putea adăuga circa 18 miliarde de euro la PIB-ul UE până în 2030. Pentru Grecia, aceste evoluții se traduc în creșterea fluxurilor comerciale transfrontaliere, stabilizarea prețurilor angro și accelerarea dezvoltării capacităților de energie regenerabilă și de stocare, consolidându-i poziția strategică în noua arhitectură energetică europeană.

Sursa: Rador Radio România