Amânarea de un an acordată de China pentru pământurile rare la sfârșitul lunii octombrie nu va fi suficientă. Stéphane Séjourné, vicepreședintele Comisiei responsabil pentru prosperitate și strategie industrială, a dezvăluit miercuri un pachet legislativ și financiar numit „Resource EU” pentru a scoate Europa din vulnerabilitatea sa mortală în ceea ce privește materiile prime critice.

„Resource EU este brațul operațional, primul element tangibil” al noii doctrine europene de securitate economică prezentată simultan de comisarul pentru Comerț, Maroš Šefčovič. Criza din octombrie, când Beijingul a amenințat cu restricții drastice asupra a cinci elemente strategice ale pământurilor rare, a fost un adevărat electroșoc.

„Licențele de export sunt acordate cu moderație și în schimbul informațiilor care intră sub incidența secretelor comerciale”, a denunțat vicepreședintele. Dependența de China este severă; Beijingul controlează 60% din extracția globală de pământuri rare, 90% din rafinare și 94% din producția de magneți permanenți.

Piesa centrală a planului este crearea, începând cu 2026, a unui Centru European de Materii Prime Critice (Centrul CRM), inspirat direct de JOGMEC-ul japonez, pe care Séjourné l-a studiat la fața locului. Centrul CRM ar avea trei misiuni. În primul rând, monitorizarea: obținerea în sfârșit a unei imagini de ansamblu clare asupra aprovizionărilor, stocurilor și provocărilor cu care se confruntă fiecare sector european.

După aceea, organizarea de achiziții comune în numele statelor membre, urmând modelul achizițiilor de vaccinuri în timpul crizei CoViD sau al crizei gazelor după invazia rusă a Ucrainei. În cele din urmă, stabilirea și livrarea de stocuri strategice pentru a preveni penurii majore care ar obliga unele companii europene să se închidă din cauza lipsei de materii prime esențiale. Scopul este de a evita reflexul protecționist observat în timpul CoViD (goana nefericită după măști pe pistele aeroporturilor).

Centrul CRM va mobiliza încă 3 miliarde de euro în următoarele douăsprezece luni – Séjourné a subliniat urgența – pentru a debloca cele 60 de proiecte miniere și de prelucrare deja identificate (47 în Europa, 13 în străinătate). Mai exact: 2 miliarde de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI), 300 de milioane de euro de la Battery Booster, 600 de milioane de euro din fondul Orizont Europa 2026-2027, plus alte finanțări de la Fondul pentru Inovare și Programul Industriei Europene de Apărare (EDIP).

Au fost identificate trei sectoare prioritare: magneți permanenți (s-a observat o lipsă semnificativă), baterii și apărare. Acest lucru ar trebui să permită deblocarea rapidă a proiectelor miniere și de prelucrare, atât în ​​Europa, cât și în străinătate, care așteaptă finanțare. Vicepreședintele Séjourné a anunțat eliberarea imediată de fonduri pentru trei proiecte strategice: unul în Groenlanda, axat pe apărare, și alte două în Germania, pentru baterii, în Landau (Renania-Palatinat) și Höchst (un deal de lângă Frankfurt). Noile situri miniere vor fi anunțate la mijlocul lunii ianuarie, în urma unei cereri de propuneri în curs.

O altă măsură cheie: se propune o modificare a Legii privind materiile prime critice pentru a interzice – sau a impozita drastic – exporturile de magneți permanenți uzați și aluminiu, două materiale esențiale în Europa. „Acest lucru ne va permite să reducem prețul acestor deșeuri”, explică Stéphane Séjourné. Într-adevăr, este ironic: Europa își exportă deșeurile de pământuri rare în timp ce are lipsă de aprovizionare! Proiectul Solvay din La Rochelle, care va deschide o instalație de reprocesare, ar putea acoperi până la 30% din necesarul european până în 2030.

Comisia va introduce, de asemenea, „contracte pe diferență”, modelate după cele utilizate pentru electricitate, pentru a garanta un preț minim pentru producătorii europeni în contextul dumpingului chinezesc. O platformă va conecta furnizorii și cumpărătorii pentru a facilita achizițiile de grup.

Vicepreședintele Séjourné distinge clar strategia europeană de reducerea riscurilor de „decuplarea” americană de China. „Chiar dacă am vrea să diversificăm 100%, ar fi imposibil pentru anumite materii prime”, recunoaște el. De aici și accelerarea parteneriatelor internaționale. După Ucraina, Norvegia, Australia, Canada și Africa de Sud, în următoarele săptămâni va fi semnat un memorandum de înțelegere cu Brazilia - al doilea cel mai mare producător mondial de elemente din pământuri rare.

Însă vicepreședintele speră în primul rând la o schimbare de mentalitate în rândul producătorilor europeni. „Companiile europene trebuie să înceteze să cumpere 100% produse chinezești”, a insistat el. Planul modifică Legea privind materiile prime critice pentru a impune companiilor să își informeze consiliile de administrație cu privire la măsurile de diversificare și permite Comisiei să verifice eficacitatea acestora. Și dacă nu este cazul? „Evident, vom lua în considerare trecerea la o diversificare obligatorie prin acte delegate”, a avertizat Séjourné. Nu este cazul astăzi, „dar există un semnal de alarmă foarte puternic și insistent adresat companiilor noastre”.

Costul politic al revitalizării mineritului în Europa este atât de mare pe cât se teme: facilitarea permiselor de extracție va provoca inevitabil rezistență locală. Nimeni nu vrea o mină, cu toate daunele aferente, lângă casa sa de la țară... Trebuie să decidem ce vrem: să menținem industria în Europa sau să ajungem să devenim un vast muzeu. Cu Resource EU, Bruxelles-ul și-a ales tabăra. Provocarea este acum de a le convinge pe cele 27 de state membre să își confrunte populațiile și să accepte un anumit nivel de poluare în Europa, deoarece procesele chimice implicate sunt semnificative.

Sursa: Rador Radio România