Parchetul European (EPPO), care și-a început activitatea la 1 iunie 2021, este primul astfel de organism european independent, care anchetează, pune sub acuzare și aduce în fața justiției infracțiuni care au legătură cu interesele financiare ale Uniunii Europene. EPPO va pune sub acuzare companii și persoane prin folosirea legilor și sistemelor judiciare din 22 de state membre care au ales să participe.

Kövesi a vorbit pentru Risk & Compliance Journal despre provocările pe care le întâmpină biroul său, care începe prin a aborda peste 300 de cazuri ce au fost înaintate începând cu 1 iunie.

„Pentru că în următoarea lună va fi alocat un pachet uriaș de fonduri pentru recuperare, ne așteptăm ca numărul cazurilor să crească, pentru că mai mulți bani, mai puține reguli și transparență înseamnă un risc mai mare de infracțiune. Ne așteptăm să avem mai multe cazuri, mai ales privitor la sistemul sanitar, achizițiile publice, infrastructură și agricultură. Avantajul EPPO este că putem investiga mai bine, în special infracțiunile transfrontaliere ”, a spus ea.

Kövesi a precizat că EPPO poate coopera cu orice entitate sau persoană care are informații despre infracțiuni comise, dacă acestea se încadrează competenței Parchetului. „Pe site-ul nostru există posibilitatea de a trimite plângeri în 22 de limbi ale statelor membre participante”. 

Așa cum a spus și în luna octombrie a anului trecut, „există discrepanțe uriașe între statele membre UE” la nivelul investigațiilor. „În viziunea mea, nu există vreo țară curată. În acele state membre unde numărul de cazuri nu a fost atât de mare nu înseamnă că sunt curate. Poate nu au detectat infracțiunile, poate nu au tratat fenomenul cu prioritate. Având EPPO acum, asta se va schimba”.

Procurorul-șef a mai spus că operațiunile au fost demarate fără procurorii delegați de Slovenia. Despre faptul că această țară întârzie să desemneze procurori pentru EPPO, ea a declarat că reprezintă „o lipsă de cooperare sinceră a autorităților slovene”.

„Dacă decizi să iei parte, trebuie să faci lucrurile să funcționeze, nu să le complici. Acum, trebuie să fim creativi și să găsim soluții pentru cum să anchetăm cazuri din Slovenia. Este evident că nu putem ancheta toate cazurile din Slovenia. Avem un procuror european pentru Slovenia, dar nu se poate ocupa de toate investigațiile care vor fi în Slovenia. Asta înseamnă că vom avea anumite cazuri care vor fi puse în raft, iar EPPO nu a fost înființat pentru a pune cazuri în raft”.

Kövesi a subliniat că EPPO a mai primit bani, bugetul reprezentând „o provocare imensă”, însă nu și permisiunea de a angaja mai mulți oameni. „Trebuie să folosim banii într-un mod inteligent. Sunt două viziuni: una a diplomaților - să începem, să vedem, să luăm pas cu pas -, dar asta este în conflict cu viziunea procurorilor, pentru că toți vrem să facem o treabă bună și știm ce ne trebuie pentru asta. Avem nevoie de un buget satisfăcător pentru a avea resurse suficiente. Încă nu avem suficiente resurse. Mai avem nevoie de personal, cel puțin 50 de oameni în plus, aici, la Luxembourg, pentru a avea mai mulți analiști de caz și investigatori financiari care să gestioneze cazurile pe care le vom primi. Să sperăm că la anul vom avea mai multe resurse. Vom lupta pentru asta”.

Întrebată când va fi făcut public primul caz al EPPO, Kövesi a răspuns: „Am înregistrat deja peste 300 de cazuri. Unele sunt în fază incipientă, unele nu se află chiar la început. Este foarte dificil după două săptămâni de funcționare să estimez, dar sper că până la finalul anului vom avea prima punere sub acuzare”.