Parlamentul armean a aprobat textul legal promovat de guvernul țării prin care se solicită Uniunii Europene să inițieze procesul de intrare în UE. Prin urmare, țara caucaziană se angajează să își lege viitorul de Bruxelles și nu de Moscova, cu care a menținut legături politice, istorice și culturale de zeci de ani. Votul a fost rezolvat cu 64 de voturi pentru și doar 7 împotrivă.

Această aprobare permite guvernului să înceapă discuții cu autoritățile europene, deși decizia finală privind o posibilă aderare trebuie supusă unui referendum. De fapt, guvernul armean lucrează de ceva vreme în favoarea acestui proces, cu 60.000 de semnături cetățenești susținându-l, mai ales după ce a considerat că Rusia nu a reușit să protejeze suficient populația armeană din Nagorno-Karabah, permițându-i astfel Azerbaidjanului să preia controlul complet asupra regiunii.

Același argument a fost folosit de guvernul armean pentru a începe pregătirea pentru retragerea țării din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, un organism condus de ruși care servește drept contrapondere pentru NATO în rândul țărilor din fosta Uniune Sovietică. Anul trecut, Armenia a recunoscut și Curtea Penală Internațională, care are un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin și care, implicit, ar impune arestarea președintelui rus dacă acesta ar vizita țara caucaziană.

Premierul armean Nikol Pașinian a recunoscut că această acțiune ar putea ridica îngrijorări în Rusia, dar a apărat apropierea Armeniei de UE, argumentând că „și noi avem îngrijorări cu privire la politicile Rusiei”.

Votul parlamentului armean a stârnit indignare la Moscova, unde purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri după-amiază că „unele forțe politice armene cred că întoarcerea către UE, fără să știe măcar dacă UE este interesată de aceasta, va plăti dividende pentru oamenii acestei țări”. În ianuarie, guvernul rus a amenințat Armenia cu consecințe economice, dacă va decide să-și continue planurile de aderare la UE.

Peskov a subliniat în repetate rânduri că nu există nicio dovadă că Bruxelles-ul este interesat să adauge Armenia la grupul comunitar, „și cunoaștem experiența multor țări care se află la coadă pentru a se alătura UE, așteptare care durează de zeci de ani”, a spus el, referindu-se, de exemplu, la timpii lungi de așteptare ai țărilor din Balcanii de Vest, precum Serbia.

În prezent, UE este principala piață de export a Armeniei, în timp ce Bruxelles-ul este principala sursă de finanțare externă pentru dezvoltarea țării. Potrivit datelor oficiale de la însăși Comisia Europeană, Uniunea a alocat diverse sume de bani pentru a ajuta autoritățile armene să lupte împotriva corupției, să-și reformeze sistemul judiciar și să îmbunătățească sistemul electoral.

Autoritățile UE și armene negociază pentru a ajunge la un acord privind liberalizarea vizelor, iar Erevanul speră ca acesta să fie finalizat înainte de venirea verii. Până acum, armenii trebuie să solicite o viză Schengen pentru a intra în țările care fac parte din teritoriul UE.

Sursa: Rador Radio România