Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului bulgar a adoptat joi un proiect de decizie prin care aprobă compromisul propus de Președinția franceză a Consiliului UE pentru ca Sofia să își ridice veto-ul asupra începerii negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord.

Proiectul a fost aprobat apoi vineri în plenul Parlamentului de la Sofia.

Proiectul îi aparține liderului Bulgariei Democratice (DB) Hristo Ivanov. Acesta este un partid mic de centru-dreapta, parte a coaliției guvernamentale conduse de Kiril Petkov.

Alte două propuneri ale formațiunii fostului premier Boiko Borisov, GERB, și Mișcării pentru drepturi și libertăți (DPS) nu au primit sprijinul parlamentarilor și nici nu s-a ajuns la un acord privind o versiune consolidată a celor trei texte.

Ministra de externe Teodora Genciovska a spus că Bulgaria nu trebuie să rateze șansa de a ajunge la o soluție bazată pe propunerea Președinției franceze.

Textul aprobat prevede ca bulgarii să fie menționați în Constituția Macedoniei de Nord, pe picior de egalitate cu celelalte minorități incluse deja în Legea fundamentală. 

Totodată, Parlamentul vrea ca prevederea privind includerea bulgarilor în Constituția Macedoniei de Nord să fie menționată și în concluziile Consiliului.

De asemenea, se precizează că nimic din procesul de integrare europeană a Macedoniei de Nord nu poate fi interpretat ca o recunoaștere de către partea bulgară a existenței unei „limbi macedonene”. Un alt text spune că bună vecinătate va fi un criteriu pe care Skopje va trebui să-l îndeplinească în mod sistematic, relatează SEGA și Dnevnik, preluate de EURACTIV.com. 

Cele trei condiții

Kiril Petkov a declarat recent, după o întâlnire cu comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, că Sofia are trei cerințe clare pentru progresul în negocierile UE cu Republica Macedonia de Nord:

- respectarea poziției-cadru adoptată de Parlamentul bulgar,

- includerea bulgarilor din Macedonia de Nord în Constituția Republicii Macedonia de Nord, pentru ca drepturile lor să fie protejate,

- Tratatul de vecinătate să fie pus în aplicare.

Propunerea franceză

Încercând să-ș treacă și el în palmares măcar un succes, președintele francez Emmanuel Macron - proaspăt ieșit din dezastrul alegerilor generale care l-a lăsat oarecum de decor pe plan intern - a lansat o propunere de ultim moment vizând ridicarea vetoului la reuniunea Consiliului UE de săptămâna aceasta, prezidată de Franța, notează revista Foreign Policy, preluată de RADOR.

Contrar uzanțelor UE, Parisul i-ar permite Sofiei să-și aducă revendicările bilaterale în cadrul procedurii formale de negociere a UE - un pas periculos nu numai pentru Macedonia de Nord, ci și pentru întreaga UE.

Aproape fiecare țară care vrea să adere la UE are un vecin dornic să îndrepte ceea ce consideră el a fi nedreptăți istorice. Ucraina, dornică să devină candidat la aderare, face obiectul unor revendicări revanșarde tot mai intense din partea Ungariei. Precedentul bulgar l-ar poziționa pe premierul ungar Viktor Orban favorabil pentru a cere o atenție similară din partea UE pentru revendicările Budapestei față de Kiev.

Dacă ar fi acceptată de Sofia, propunerea franceză ar declanșa o criză politică în Macedonia de Nord. Conform propunerii, guvernul macedonean ar primi o invitație politică simbolică de a începe negocierile de accedere, iar apoi Skopje ar trebui să adopte un amendament constituțional - necesitând o majoritate de două treimi - prin care să-și consfințească naționalitatea bulgară în preambulul legii fundamentale. Bulgaria și-ar vedea pozițiile referitoare la istorie și cultură recunoscute oficial de către UE. Un individ foarte apropiat de Orban, Oliver Varhelyi, ar deveni comisarul european responsabil cu evaluarea performanțelor Macedoniei de Nord.

Inacceptabil, spune premierul macedonean

Joi, premierul Macedoniei Dimitar Kovačevski a declarat că propunerea franceză e inacceptabilă pentru țara sa. 

Într-o postare pe Facebook, el a precizat că e nevoie de o formulare clară cu privire la limba macedoneană și protecția identității macedonene. Problemele istorice nu pot fi criterii în cadrul de negociere, iar negocierile dintre Macedonia de Nord și UE trebuie să înceapă înainte de schimbarea constituțională care ar recunoaște bulgarii ca grup etnic minoritar.

El a cerut garanții clare că Bulgaria nu va mai avea ulterior alte cereri. Totodată, orice decizie privind negocierile UE va fi luată prin consultare cu instituțiile din Macedonia de Nord.

”Toate cele 27 de națiuni, țări, [au aderat la UE] cu mândrie cu diversitate, cu respect deplin una față de cealaltă și toate problemele lingvistice, culturale și istorice, niciuna dintre aceste probleme nu a fost contestată de cele 27 de state membre când au aderat la UE ... Asta ne dorim, nimic mai mult, nimic mai puțin”, a spus el, într-o conferință la Bruxelles, după summitul UE-Balcanii de Vest.