Cetățenii non-europeni nu vor mai putea participa la alegerile locale. Măsura vizează marea minoritate rusă din țara baltică, scrie „Le Figaro” (Franța).

Parlamentul Estoniei a dat miercuri undă verde unui proiect de lege care ar interzice cetățenilor din afara UE să participe la alegerile locale, o măsură care vizează în special marea minoritate rusă. Deputații au adoptat un amendament constituțional conform căruia „dreptul de vot la alegerile locale” le va fi „revocat cetățenilor țărilor terțe cu reședința în Estonia”, potrivit unui comunicat al Parlamentului.

Această măsură, dacă va fi validată de președintele Alar Karis, care și-a exprimat rezerve în trecut, va afecta în primul rând 80.000 de cetățeni ruși care locuiesc în această fostă republică sovietică, vecină cu Rusia, care și-a recăpătat independența în 1991. Această prevedere, votată cu o mare majoritate, cu 93 de voturi pentru și șapte împotrivă, face ecou îngrijorărilor crescânde de securitate din această țară baltică după invadarea rusă a Ucrainei, începută în februarie 2022.

De teamă de interferența străină, diverse forțe politice estoniene au propus excluderea rușilor și belarușilor de la alegeri, precum și a apatrizilor (60.000 în total) care trăiesc în Estonia, o țară cu o populație de 1,3 milioane de locuitori. „Mulțumesc! Aceasta este o victorie pentru noi toți”, a declarat prim-ministrul estonian după vot. „Deciziile în viața noastră locală nu vor fi luate de cetățenii statelor agresoare, dar noi înșine vom decide asupra pământului nostru”, a scris Kristen Michal, numind decizia „importantă.”

„Dacă Rusia ar fi fost rezonabilă, din punctul nostru de vedere, nimeni nu ar fi inițiat acest lucru”, a declarat Rein Toomla, analist politic la Institutul Johan Skytte, înainte de vot. „Este foarte clar (un demers) împotriva Rusiei și, într-un fel, cetățenii ruși care locuiesc în Estonia sunt victime pentru că Rusia a acționat în acest fel, nu ei”, a spus el pentru AFP.

Rezidenții permanenți au în prezent dreptul constituțional de a vota la alegerile locale, dar nu și la alegerile legislative. La rândul său, președintele Karis și-a exprimat îndoielile cu privire la acest text. „Restricțiile asupra drepturilor fundamentale care nu sunt susținute de argumente convingătoare compromit statutul nostru internațional de stat de drept și, prin urmare, securitatea noastră”, a declarat el în februarie.

Relațiile dintre Moscova și cele trei capitale baltice, Tallinn, Riga și Vilnius, se deteriorează de mult timp, în concordanță cu tensiunile tot mai mari dintre Rusia și Occident. Atât Estonia, cât și Letonia au minorități rusofone mari care uneori rămân în dezacord cu guvernele lor naționale, stârnind îngrijorarea că Moscova ar putea încerca să exploateze aceste diferențe pentru a destabiliza aceste țări, care sunt atât membre ale UE, cât și ale NATO.

Estonia a anunțat luna aceasta că își va crește cheltuielile pentru apărare anul viitor la „cel puțin” 5% din PIB, invocând amenințarea pe care o reprezintă Rusia, vecină, din punctul ei de vedere. „Rusia nu și-a schimbat obiectivele și ambițiile imperialiste. Este o amenințare reală atât pentru Europa, cât și pentru NATO”, a estimat recent Kristen Michal.

Potrivit acestuia, „cetățenii ruși și belaruși văd ce face Rusia în Ucraina (...) diferit de cetățenii estonieni”. „Dacă o persoană vrea să devină cetățean al Rusiei (...), nu ar trebui să se aștepte să participe la discuția despre Estonia”, a subliniat el pentru presa publică ERR în ianuarie.

Dezbaterea privind drepturile de vot este doar cea mai recentă dintr-o serie de acțiuni care simbolizează ruperea legăturilor cu Moscova. Țările baltice, în special, au decis, ca răspuns la invazia rusă din Ucraina, să îndepărteze și să demoleze anumite monumente din epoca sovietică. Fost oficial eston și actuala șefă a politicii externe a UE, dna Kaja Kallas, a fost plasată de atunci pe o listă de căutare rusă pentru că a sprijinit distrugerea statuilor din epoca sovietică.

Când Estonia și-a câștigat independența față de Uniunea Sovietică, aproximativ o treime dintre locuitorii săi erau rusofoni ale căror familii emigraseră din alte republici sovietice. Nu li s-a acordat cetățenia din cauza lipsei de legături de sânge cu Estonia. Pentru a obține cetățenia acestei țări, trebuie trecut și un test de cunoaștere a limbii estone.

Sursa: Rador Radio România