Legiuitorii europeni (518 pentru, 56 împotrivă și 61 abțineri) au decis să nu prezinte niciun amendament pentru a grăbi aprobarea finală în Consiliu, unde a obținut undă verde preliminară la începutul lunii, informează „Euronews” (Italia).

„Este un alt moment istoric”, a spus președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, care l-a primit săptămâna trecută în vizită pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Prin acest vot, transmitem un mesaj foarte puternic: folosim profiturile din activele rusești înghețate pentru Ucraina”, a adăugat Metsola, în timp ce o persoană neidentificată din sală fluiera din depărtare: „Rusia, în calitate de agresor, trebuie să plătească pentru distrugerea sa”.

În special, măsura a obținut sprijinul mai multor parlamentari de extremă dreapta, care tind în general să se opună furnizării de asistență militară și financiară Ucrainei.

Peste 20 de europarlamentari din extrema dreapta Patrioți pentru Europa (PfE) au votat în favoarea împrumutului, poate datorită condiției ca cele 35 de miliarde de euro să nu fie legate de arme, lăsând Kievul să decidă cum să le cheltuiască.

Alți 40 de membri PfE, inclusiv președintele său, Jordan Bardella, au ales să se abțină. Bardella a fost printre liderii grupului care s-au întâlnit cu Zelenski, săptămâna trecută. Doar șapte dintre cei 86 de europarlamentari PfE au votat împotriva textului.

Marea majoritate a grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), dominat de Frații Italiei ai Giorgiei Meloni și de Legea și Justiția Poloniei, a susținut inițiativa, așa cum a făcut și în trecut cu alte dosare referitoare la Ucraina. Grupul parlamentar Europa Națiunilor Suverane (ESN), cea mai radicală forță de dreapta, la rândul său, s-a activat unită împotriva sprijinului pentru Kiev.

Niciun parlamentar din fracțiunile centriste, Partidul Popular European (PPE), Socialiștii și Democrații (S&D) și Renew Europe, nu a votat împotriva textului de marți.

Aprobarea mult așteptată a Parlamentului deschide calea pentru o alocare rapidă a împrumutului. De altfel, odată ce va fi obținută aprobarea finală a Consiliului European, Comisia Europeană va putea să colecteze banii de pe piață și să înceapă să-i trimită la Kiev, la începutul anului 2025.

Dar unele piese din puzzle încă lipsesc. Împrumutul de 35 de miliarde de euro a fost conceput pentru a fi parte europeană a unei inițiative mai ample a G7 de a oferi Ucrainei un ajutor imediat de 45 de miliarde de euro (50 de miliarde de dolari). Profiturile din activele înghețate ale Rusiei vor fi folosite pentru a acoperi plățile eșalonate și ratele dobânzilor, scutind bugetele Kievului și ale Occidentului.

Conform legislației UE, sancțiunile împotriva Rusiei trebuie reînnoite la fiecare șase luni, făcând posibil ca o singură țară să blocheze mutarea, să deblocheze activele și să arunce împrumutul G7 în haos. De teama unui „nu” al Ungariei, Washingtonul a cerut o perioadă mai lungă de reînnoire pentru a crește stabilitatea și predictibilitatea schemei netestate.

Bruxelles-ul a propus, apoi, reînnoirea sancțiunilor pentru activele înghețate la fiecare trei ani (36 de luni), dar Ungaria a spus că dorește să blocheze orice modificare a regimului de sancțiuni, până când americanii își vor alege următorul președinte, pe 5 noiembrie (premierul Viktor Orban a spus că va sărbători victoria lui Donald Donald cu „mai multe sticle de șampanie”).

Potrivit „Financial Times”, Statele Unite s-au declarat gata să acorde 18 miliarde de euro (20 de miliarde de dolari), chiar dacă Orban își va menține dreptul de veto. În acest caz, cota UE ar scădea, de asemenea, la o cifră echivalentă cu cea a SUA.

Regatul Unit, Japonia și Canada vor pune restul banilor. Londra a anunțat că va contribui cu 2,26 miliarde de lire sterline (2,7 miliarde de euro, 3 miliarde de dolari), în timp ce Ottawa a spus că va contribui cu 5 miliarde de dolari canadieni (3,3 miliarde de euro, 3,6 miliarde de dolari).

Mai multe detalii despre mărimea contribuției fiecărui aliat sunt așteptate la întâlnirile miniștrilor de finanțe din G7 la Washington, între 22 și 25 octombrie.

Sursa: Rador Radio România