Luke Hoss va deveni cel mai tânăr membru al noului Bundestag. La doar 23 de ani, se află într-o poziție neobișnuită de a fi parlamentar al Die Linke, ales în orașul conservator Passau din Bavaria. Și are deja o idee foarte fermă despre problema pe care vrea să o abordeze în următorii patru ani în politică: sărăcia.

Crescut de mamă, Hoss a anunțat deja că intenționează să păstreze doar 2.500 de euro din salariul său lunar de 11.000 de euro. El plănuiește să doneze restul oamenilor aflați în nevoie, inițiativelor sociale și partidului său. "Partidele politice ar trebui să se ocupe de problemele concrete ale oamenilor. În momentul de față, acestea sunt chirii mari, prețuri mari și infrastructură care se prăbușește. Sunt multe de făcut", a spus el pentru DW.

Hoss este unul dintre cei 46 de parlamentari sub 30 de ani care doresc să modeleze politica în noul Bundestag, care s-a redus la 630 de membri ca urmare a reformei electorale.

Cu toate acestea, proporția tinerilor a crescut puțin, fiind la 7,5%. Dar încă rămâne cu mult în urma procentului de alegători tineri, care a fost de 13% la alegerile anticipate din februarie. 

Femeile sunt subreprezentate

Nu doar tinerii sunt subreprezentați în Bundestag, ci și femeile. Nici măcar unul din trei membri ai noului parlament nu este femeie: ponderea lor totală a scăzut la 32,5%.

Unul dintre motive este că Uniunea Creștin-Socială (CSU) din Bavaria și extrema dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) au câștigat un număr mare de locuri și niciunul dintre partide nu are cotă de reprezentare pentru femei. Proporția femeilor din AfD este de doar 12%.

”Problema începe cu faptul că prea puține femei sunt membre ale partidelor politice”, spune Ursula Münch, directoarea Academiei pentru Educație Politică din Tutzing, Bavaria. 

Elita academică este suprareprezentată

Proporția deputaților care reprezintă clasa muncitoare din noul Bundestag a scăzut la doar 3%. În 1949, în primul Bundestag german, 18% dintre parlamentari proveneau din clasa muncitoare. În schimb, astăzi unul din cinci membri ai parlamentului este avocat. Nici aceasta nu este o coincidență, spune Münch.

"Destul de multe programe de lucru ale partidelor sunt în principiu orientate către cadrele universitare care își pot organiza timpul mult mai ușor. Ei pot lucra de acasă, în timp ce o persoană care lucrează în vânzări sau un casier nu pot", a explicat ea pentru DW.

Partidele politice ar trebui să încerce să atragă muncitori și mici întreprinzători.

Chiar și social-democrații, care au reprezentat în mod tradițional clasa muncitoare, au cunoscut o schimbare.

"SPD este acum un partid al cercetătorilor, un partid al profesorilor, al funcționarilor publici, avocaților și angajaților din zona ONG. Dar nu mai este un partid al muncitorilor", explică Münch.

În timp ce 30% din cei 83 de milioane de locuitori ai Germaniei și 14,4% din electorat au rădăcini străine, adică ei înșiși sau cel puțin unul dintre părinții lor nu aveau cetățenie germană la naștere, nu același lucru este valabil și pentru Bundestag. Conform Mediendienst Integration, 73 din cei 630 au rădăcini non-germane – adică 6% doar dintre membrii noului Parlament.

Cel mai mare grup de imigranți din Germania are rădăcini turcești. Ei sunt bine reprezentați în noul Bundestag – în principal în Die Linke. Cele 2 milioane de oameni cu rădăcini în fosta Uniune Sovietică sunt subreprezentați. Puținii care au intrat în Bundestag se regăsesc în principal pe listele AfD.

Politologul Andreas Wüst de la Universitatea de Științe Aplicate din München spune că  imigranții și femeile sunt încă dezavantajați atunci când vine vorba de împărțirea puterii: ”Este mai dificil să devii membru în Parlament în partidele de dreapta decât în ​​partidele de stânga”.