În ultimul an, blocul comunitar s-a confruntat cu mai multe crize, inclusiv invazia Ucrainei de către Rusia, o criză a inflației și un scandal de corupție care a zguduit din rărunchi Parlamentul European.

În interviul acordat EFE, Metsola a promis că va folosi reacția Parlamentului European la așa-numitul scandal „Qatargate” pentru a face instituția „mai vizibilă, mai eficientă, mai transparentă, mai modernă și mai deschisă”.

Scandalul a dus deja la mai multe arestări, inclusiv a Evei Kaili, fostă vicepreședintă a Parlamentului European, pe fondul acuzațiilor că europarlamentari și alți oficiali au primit bani din Qatar și Maroc în schimbul influenței și sprijinului politic.

Metsola a reiterat faptul că PE a cooperat încă din prima zi cu autoritățile în acest dosar.

Referitor la europarlamentarul spaniol sancționat recent pentru hărțuirea a trei asistenți, președinta PE a precizat că i-a mandatat pe chestori (deputații europeni care se ocupă de probleme administrative] să vină cu măsuri specifice pentru a aborda cazurile mai sistematice de hărțuire la locul de muncă și cum trebuie să se procedeze când sunt  raportate astfel de incidente.

Unii eurodeputați, inclusiv Metsola, au urmat cursuri de formare, despre care plenul PE a spus că ar trebui să fie obligatorii.

E nevoie de reforme mai dure

Experții în transparență i-au îndemnat pe europarlamentari să facă eforturi în vederea unor  reforme interne mai dure în urma scandalului Qatargate, menționând că Qatar nu este singurul stat care practică „diplomația carnetului de cecuri”, notează EURACTIV.com.

În cadrul unei audieri a Comisiei speciale a Parlamentului European pentru ingerințe străine, Christian Chesnot, jurnalist Radio France și coautor al Qatar Papers, a spus că nu este surprins de acuzații, subliniind cum diplomați și politicieni francezi au cerut bani și cadouri de la Qatar în anii 2010.

Chesnot a adăugat că și alte țări, inclusiv Maroc, au practicat și forme de „diplomație a carnetului de cecuri”.

În urma scandalului Qatargate, Roberta Metsola a propus un set de reforme pentru a înăspri controale asupra acțiunilor de lobby în cadrul Parlamentului European.

Printre acestea se numără interzicerea așa-numitelor „grupuri de prietenie”, care creează legături între eurodeputați și țări terțe.

Acestea includ, de asemenea, planuri de a introduce controale regulate asupra tuturor lobbyiștilor înscriși în Registrul de transparență, de a publica toate întâlnirile cu părți terțe legate de un raport sau o rezoluție a PE și de a declara orice călătorii în străinătate.

Nick Aiossa, director adjunct al Transparency International Europa, a descris propunerile elaborate de președinta PE, Roberta Metsola, drept „un pas în direcția corectă, dar care nu merge suficient de departe”,

El a cerut introducerea înregistrării obligatorii pentru reprezentanții țărilor terțe și a subliniat că propunerile de reformă făcute de Metsola nu vor oferi protecție avertizorilor de integritate. 

Deși deputații europeni au adoptat directiva UE privind protecția avertizorilor în 2019, protecțiile legii nu se aplică personalului din instituțiile europene, în cazul căruia se aplică regulamente interne.

”Asistenții și personalul din Parlamentul European au unele dintre cele mai scăzute niveluri de protecție din întreaga Uniune”, a spus Aiossa, adăugând că această lipsă de protecție ar fi putut contribui la neraportarea scandalului atât de mult timp.

Scandalul a dezvăluit și că unii eurodeputații nu și-au depus declarațiile de avere. Printre ei și Metsola. Acest lucru, împreună cu lipsa unui regim de sancțiuni pentru încălcarea regulilor privind declarațiile financiare, a indicat o „cultură a impunității care s-a dezvoltat în ultimul deceniu”.