UPDATEParteneriatul Estic: Nimic despre aderare
UE vrea să consolideze legăturile cu statele din Parteneriatul Estic, dar summitul de miercuri de la Bruxelles nu a adus nicio promisiune privind aderarea la UE, dorință exprimată de președinta R. Moldova, Maia Sandu, chiar înainte de reuniune.
”Uniunea Europeană își menține angajamentul față de sprijinul pe care îl acordă integrității teritoriale – în limitele frontierelor recunoscute pe plan internațional –, independenței și suveranității tuturor partenerilor estici, cu respectarea obiectivelor și a principiilor consacrate în Carta ONU, în Actul final de la Helsinki din 1975 și în Carta de la Paris din 1990”, se arată în declarația finală a Summitului Parteneriatului Estic.
Documentul reconfirmă angajamentele asumate în cadrul summiturilor anterioare și al acordurilor bilaterale.
”Agenda noastră ambițioasă de reforme și cooperarea consolidată rămân condiții necesare pentru progres și sprijin: creșterea prosperității și promovarea păcii, a stabilității, a durabilității și a rezilienței în regiune, în special în contextul pandemiei de COVID-19. Cooperarea și sprijinul nostru vor viza în special realizarea principalelor obiective de politică mondială, inclusiv a Acordului de la Paris privind schimbările climatice, precum și a Agendei 2030 a ONU și a obiectivelor sale de dezvoltare durabilă”, au precizat liderii europeni, preocupați profund de ”destabilizarea continuă și de încălcările persistente ale principiilor dreptului internațional în multe părți ale regiunii Parteneriatului estic, care reprezintă o amenințare la adresa păcii, a securității și a stabilității”.
Liderii europeni solicităm reînnoirea eforturilor de promovare a rezolvării pașnice a conflictelor nerezolvate din regiunea Parteneriatului Estic pe baza principiilor și a normelor de drept internațional.
Profunzimea cooperării dintre UE și cele cinci state din Parteneriatul Estic (Belarus a renunțat) va fi modelată de ambițiile și nevoile Uniunii și ale partenerilor săi, precum și de ritmul și calitatea reformelor:
”Suntem conștienți de faptul că condiționalitatea UE și abordarea sa bazată pe stimulente (”mai mult pentru mai mult” și ”mai puțin pentru mai puțin”) vor continua să fie în avantajul partenerilor care se implică în cea mai mare măsură în punerea în aplicare a reformelor, se arată în declarația finală.
Reafirmăm dreptul suveran al fiecărui partener de a alege nivelul de ambiție și obiectivele la care aspiră în relațiile sale cu Uniunea Europeană. Subliniem că acesta este un parteneriat constructiv, care nu este îndreptat împotriva nimănui, ci este menit să contribuie la un climat de pace și prosperitate pentru toate țările din vecinătate. Parteneriatul estic va rămâne favorabil incluziunii și flexibil, permițând abordarea în comun a provocărilor regionale și mondiale comune într-o gamă largă de domenii, inclusiv prin intensificarea cooperării și a schimburilor sectoriale.
În concordanță cu principiul diferențierii și cu cel al incluziunii, UE recunoaște inițiativa trioului de parteneri asociați, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, de a consolida cooperarea cu UE și ”ia act de coordonarea sporită între aceștia cu privire la chestiuni de interes comun legate de punerea în aplicare a acordurilor de asociere și a zonelor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, precum și cu privire la cooperarea în cadrul Parteneriatului estic”.
Accent pe generarea de beneficii concrete pentru cetățeni
Noua agendă va fi susținută de Planul economic și de investiții regional în valoare de 2,3 miliarde de euro, care are potențialul de a mobiliza până la 17 miliarde de euro în investiții publice și private pentru regiune.
Recunoscând provocările nesoluționate, liderii europeni au subliniat că progresele susținute în materie de reforme înregistrate în țările partenere și monitorizarea acestora, în strânsă coordonare cu statele membre ale UE, în special în domeniile valorilor fundamentale comune și guvernanței, statului de drept, reformei sectorului justiției și combaterii corupției, sunt în continuare esențiale pentru atingerea obiectivelor Parteneriatului estic și pentru punerea în aplicare cu succes a agendei acestuia, inclusiv a Planului economic și de investiții.
Sprijinul UE va reflecta condiționalitatea sa, precum și abordarea bazată pe stimulente și va fi condiționat de punerea în aplicare a reformelor convenite. Acest lucru va influența reformele structurale, în special în ceea ce privește statul de drept, reforma justiției și combaterea corupției.
”Pentru a consolida reziliența, ne vom concentra pe consolidarea statului de drept, pe instituirea unei administrații publice eficiente, transparente și responsabile la toate nivelurile de guvernare, pe combaterea fraudei, a corupției, a criminalității economice și a criminalității organizate și pe consolidarea securității, precum și a rezilienței cibernetice, inclusiv în ceea ce privește amenințările cibernetice și hibride”, potrivit declarației.
De asemenea, ei reconfirmă importanța consolidării comunicării strategice pentru construirea rezilienței, inclusiv importanța combaterii dezinformării și a manipulării informațiilor, și solicită abordări mai solide și mai strategice, precum și o cooperare îmbunătățită între UE și partenerii estici.
Parteneriatul va acționa pentru a consolida mediul favorabil
societății civile, participarea tinerilor, reforma educației, mass-media independentă și democrația, pentru a evita retorica
inflamatoare și acțiunile provocatoare, pentru a promova și integra egalitatea de gen, pentru a
proteja drepturile omului, pentru a întări reziliența în materie de sănătate și pentru a
îmbunătăți mobilitatea legală și a forței de muncă în concordanță cu competențele naționale,
abordând în același timp, în comun, migrația ilegală.
Sprijin în combaterea pandemiei de coronavirus
Peste 13 milioane de doze de vaccin au fost donate țărilor partenere prin intermediul mecanismului COVAX și al Mecanismului UE pentru partajarea vaccinurilor.
Liderii europeni apreciază ”sprijinul suplimentar din partea UE în cadrul inițiativei „Echipa Europa” privind partajarea vaccinurilor anti-COVID-19 pentru Parteneriatul Estic, care, conform estimărilor, va stimula și alte livrări în lunile următoare”.
”Salutăm recunoașterea reciprocă a certificatelor digitale privind COVID-19 instituită pentru Armenia, Georgia, Republica Moldova și Ucraina și, în curând, pentru Azerbaidjan, care permite călătorii mai sigure și mai ușoare către și dinspre UE. Lansăm un apel la solidaritate mondială, la o cooperare internațională intensificată și la un multilateralism eficace pentru a limita, a atenua și a depăși pandemia și consecințele acesteia, care, împreună cu continuarea eforturilor de vaccinare, inclusiv prin contribuția la asigurarea unui acces echitabil la vaccinuri la nivel mondial și prin campanii eficace de vaccinare, sunt esențiale pentru a înfrânge virusul”, se arată în declarație.
Iohannis a subliniat sprijinul ferm al României pentru aspirațiile europene ale statelor partenere
Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru aprofundarea cooperării sectoriale pentru o integrare graduală a partenerilor estici în piața internă și pentru o cooperare mai amplă în materie de securitate în vederea contracarării amenințărilor hibride, a soluționării conflictelor prelungite și a consolidării rezilienței acestora.
De asemenea, în actualul context regional marcat de provocări, președintele României a pledat pentru aprofundarea cooperării UE cu partenerii în domeniul securității, inclusiv printr-o implicare mai activă a Uniunii în sprijinul soluționării conflictelor prelungite din regiune, tematică introdusă pe agenda UE în acest an, ca urmare a demersurilor României, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Pentru România, discuțiile legate de viitorul Parteneriatului Estic ar trebui fundamentate pe o serie de principii cheie, precum: așteptarea Uniunii față de parteneri de a avansa în direcția unui angajament politic durabil privind punerea în aplicare a angajamentelor asumate pentru avansarea reformelor interne, respectarea setului comun de norme și valori, promovarea statului de drept, funcționarea sistemului judiciar și dezvoltarea unor economii de piață libere și competitive.
Președintele României a reliefat faptul că Uniunea va acționa, în continuare, în funcție de nivelul de ambiție al partenerilor estici, respectând alegerile individuale ale acestor state și propunerile formulate de statele partenere.
Iohannis, despre R. Moldova
”Republica Moldova trebuie să pună în aplicare reformele, instituțiile statului trebuie să funcționeze în așa fel încât să corespundă cu așteptările europene, să fie respectate toate valorile europene. Este nevoie în multe domenii în Republica Moldova când vorbim despre economie, să se creeze prima dată condițiile de level playing field, cum se numește, adică o concurență echitabilă, corectă și o independență a producătorilor și a regulatorilor și așa mai departe. Deci sunt foarte multe chestiuni care trebuie rezolvate de Moldova în Moldova”, a spus Iohannis, întrebat de o eventuală aderare a țării vecine la UE.
Președintele a mai spus că în cadrul Uniunii trebuie să existe o claritate strategică: vrem sau nu vrem ca Moldova să devină stat membru: ”România își dorește acest lucru, am spus-o de nenumărate ori, și putem să-i ajutăm, noi, România, putem să-i ajutăm să-și pregătească, să-și pună în practică reformele, să-și îmbunătățească performanța economică și vom face toate aceste lucruri”.
Comentarii