De altfel, PE nu ar sprijini centralizarea mai puternică pe care Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen a susținut-o până acum, scrie „Nepszava” (Ungaria).

Comisia pentru buget a Parlamentului European (BUDG) a votat miercuri un raport în care a fost conturat un buget al UE mai ambițios, dar mai flexibil, cu un accent mai mare pe rolul statului de drept. Parlamentul European a semnalat că nu va sprijini centralizarea mai puternică pe care Comisia Europeană (CE) condusă de Ursula von der Leyen a susținut-o până acum.

UE își stabilește bugetul general, programele și regulile de plată în cicluri de șapte ani. Planificarea următorului cadru financiar multianual (CFM) pentru 2028-2034 va începe în acest an, CE va pune pe masă primul proiect în vară asupra căruia Parlamentul European și statele membre vor trebui să ajungă la un numitor comun. Textul actual al PE reflectă poziția preliminară care se preconizează a fi reprezentată în timpul negocierilor.

Intenția este ca statul de drept și respectarea drepturilor fundamentale să fie o condiție prealabilă pentru toate plățile.

În prezent, din cauza problemelor legate de statul de drept (cum ar fi lipsa măsurilor anticorupție și a transparenței), Ungaria a fost blocată de la un total de aproape 20 de miliarde de euro prin diverse canale. Cu toate acestea, alte părți ale bugetului actual al UE, inclusiv plățile pentru agricultură, nu sunt afectate.

Comisia Europeană verifică în fiecare an amenințarea la adresa independenței instanțelor sau represiunea împotriva mass-mediei libere în raportul său despre statul de drept, dar până acum acestea nu au avut un impact direct asupra plăților. Potrivit propunerii PE – care coincide cu gândirea CE – preocupările exprimate în rapoarte „ar trebui să aibă o legătură mai directă cu plata fondurilor”.

În același timp, Parlamentul European crede în principiul „condiționalității inteligente”, respectiv nu dorește ca cetățenii să fie pedepsiți din cauza guvernelor lor. De asemenea, PE lansează un apel către Comisia Europeană pentru asigurarea condițiilor beneficiariilor finali - cum ar fi, administrațiile publice locale, companiile, civilii, studenții - în vederea alocării fondurilor UE chiar și în condițiile în care guvernul lor nu îndeplinește așteptările UE în  privința statului de drept.

Potrivit PE, dincolo de programele de până acum ar trebui cheltuite mai mult pentru politica de apărare și îmbunătățirea competitivității, dar acest lucru nu ar trebui să se întâmple în detrimentul obiectivelor sociale sau climatice. Din acest considerent, PE crede că ar fi timpul pentru majorarea bugetului, care este aproximativ un procent din venitul național brut al UE (GNI) de ceva timp.

De asemenea, PE respinge plățile pe baza planurilor naționale. CE a semnalat în mod repetat în ultimele luni că dorește un buget mult mai uniform și centralizat în loc de multe programe separate. În cazul Fondului de Redresare și Reziliență adoptat după pandemia CoViD, Comisia Europeană a legat împrumuturile preferențiale și subvențiile pentru toate statele membre de planuri de reformă și de implementarea acestora. Ungaria nu are acces la aproximativ 9 miliarde de euro, deoarece Guvernul nu și-a îndeplinit angajamentele asumate. Principala critică a PE în legătură cu planurile încheiate cu astfel de state membre este aceea că guvernele ar avea un rol prea mare, aspectele regiunilor și administrațiilor publice locale ar fi promovate doar indirect, ba mai mult, PE are un rol de control mult mai restrâns în întregul sistem.

Se pare că partidele de centru ale PE vor stabili direcția bugetului, respectiv Partidul Popular European, de centru-dreapta, grupul socialiștilor, liberalilor și al verzilor. După votul actual al comisiei de specialitate, textul este votat și de reuniunea plenară a PE, iar în acest moment sunt mai vizibile eventualele discrepanțe din cadrul Parlamentului European, și este de așteptat ca majoritatea parlamentară să fi obținută fără sprijinul extremei drepte. Însă, acesta este primul pas, pe lângă PE întregul buget va trebui să fie aprobat de liderii tuturor țărilor membre, ceea ce înseamnă că oricare guvern poate amenința cu utilizarea dreptului de veto în timpul negocierilor.

Sursa: Rador Radio România