Ca răspuns la invazia militară neprovocată și nejustificată a Rusiei asupra Ucrainei, solidaritatea europeană acordă ajutor umanitar direct, asistență de urgență în materie de protecție civilă, sprijin la frontieră, precum și un statut juridic clar, care le permite celor care fug de război să beneficieze de protecție imediată în UE, anunță Comisia Europeană.

Asistența are mai multe componente:

Sprijinul umanitar: După cum a anunțat președinta CE, Ursula von der Leyen, suma de 500 de milioane euro din bugetul UE este direcționată pentru a face față consecințelor umanitare tragice ale războiului, atât în interiorul Ucrainei, cât și în alte țări.

Din această sumă, s-a trimis deja ajutor umanitar în valoare de 90 de milioane de euro – 85 de milioane de euro în Ucraina și 5 milioane euro în Moldova – pentru alimente, apă, asistență medicală, adăposturi și pentru a contribui la acoperirea nevoilor de bază ale persoanelor cele mai vulnerabile.

„Printr-o activare de o amploare fără precedent a mecanismului de protecție civilă al UE ca răspuns la o situație de urgență, milioane de bunuri, de exemplu vehicule, kituri medicale, corturi, pături și saci de dormit, au ajuns deja la cei aflați în dificultate în Ucraina, în timp ce țărilor învecinate Moldova, Polonia și Slovacia li se acordă asistență suplimentară pentru a-i sprijini pe cei care fug din calea războiului”, a precizat Executivul european.

Sprijin pentru gestionarea frontierelor: Comisia a emis orientări operaționale pentru a-i ajuta pe polițiștii de frontieră din statele membre să gestioneze în mod eficient sosirile la frontierele cu Ucraina și pentru a reduce timpul de așteptare, menținând în același timp un nivel ridicat de securitate.

De asemenea, agențiile UE pun la dispoziție personal suplimentar și expertiză pentru a sprijini statele membre.

Astfel, 49 de membri ai personalului Frontex au fost trimiși la frontierele UE-Ucraina și Moldova-Ucraina și 162 – în România. Moldova va primi, de asemenea, o sumă suplimentară de 15 milioane de euro pentru a contribui la gestionarea situației.

Protecția persoanelor care fug din calea războiului și sprijinirea capacității de primire: Într-un timp record, UE a convenit în unanimitate să activeze Directiva privind protecția temporară pentru a le aduce „claritate și securitate persoanelor aflate în dificultate, oferindu-le dreptul la asistență socială, acces la piața muncii și la educație”.

Comisia va coordona o „platformă de solidaritate”, în cadrul căreia statele membre pot face schimb de informații cu privire la capacitatea de primire.

Fondurile pentru afaceri interne pentru perioada 2021-2027 vor contribui, de asemenea, cu resurse suplimentare semnificative permițându-le astfel statelor membre să asigure centre de primire adecvate și proceduri de azil eficace.

Comisia propune, de asemenea, prelungirea perioadei de implementare a sumelor de care pot dispune statele membre în cadrul Fondurilor pentru securitate internă în perioada 2014-2020, eliberându-se astfel aproximativ 420 de milioane de euro sub formă de sprijin suplimentar.

Acțiuni în cadrul politicii de coeziune pentru refugiații din Europa: Comisia adoptă, de asemenea, propunerea legislativă privind „Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa” (Cohesion's Action for Refugees in Europe - CARE).

Această inițiativă va conferi o flexibilitate suplimentară pentru finanțarea unei game largi de măsuri de sprijinire a persoanelor care fug din Ucraina, din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Aceste fonduri de coeziune pot fi cheltuite pentru a se realiza investiții în educație, ocuparea forței de muncă, locuințe, servicii de sănătate și de îngrijire a copiilor și, în cazul FEAD, pentru a se oferi asistență materială de bază, cum ar fi alimente și îmbrăcăminte.

Pentru a sprijini în continuare statele membre, rata excepțională de cofinanțare de 100 % aplicată ca răspuns la pandemie va fi prelungită cu un an.

În plus, aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile Asistenței de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei („REACT-EU”) din 2022 sunt deja disponibile și pot fi utilizate, de asemenea, pentru a finanța acțiuni de sprijinire a celor care părăsesc Ucraina.

„Principalele victime ale acestei agresiuni militare brutale sunt persoanele nevinovate care trăiesc în Ucraina. UE, împreună cu statele sale membre, lucrează permanent pentru a oferi asistență de urgență în Ucraina și în țările direct afectate de afluxul de migranți. În același timp, îi sprijinim pe partenerii noștri activi în domeniul umanitar, aflați pe teren, pentru a ajunge la persoanele în dificultate și a le oferi ajutor vital. Este imperativ ca această agresiune să înceteze acum, situația umanitară devenind tot mai critică pe zi ce trece”,

a declarat comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Chestiunea refugiaților ucraineni a fost discutată marți și în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

Mai mulți eurodeputați și-au exprimat admirația pentru modul în care societatea civilă, voluntarii, autoritățile locale și naționale din statele membre vecine - Polonia, România, Slovacia și Cehia - dar și Republica Moldova.

„Trebuie să ajutăm aceste țări să se ocupe de refugiați”, a declarat Jeroen Lenaers (PPE).

Eurodeputații polonezi nu au pierdut prilejul să „certe” Comisia pentru condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Witold Waszczykowski (ECR) a spus că războiul din Ucraina e și „războiul nostru”, dar unele state membre sunt mai responsabile pentru altele pentru acest război, „de aceea așteptăm mai multe de la ele”.

„Asistența umanitară e foarte importantă, sunt milioane de refugiați în țările noastre, e nevoie de un plan comprehensiv și de bani acordați autorităților, nu doar de vizite ... trebuie să evităm palestinizarea acestui val de refugiați”, a spus el, adăugând că așa cum s-au dat miliarde de euro Turciei în precedenta criză a migrației pot și date și statelor membre de la frontiera estică a UE aceleași sume.

Ryszard Czarnecki și Jadwiga Wisniewska (ambii de la ECR) au avut și ei o schimbare de discurs, apreciind ajutorul oferit de statele estice refugiaților. ”Rușine Comisiei Europene” pentru faptul că dorește să taie fonduri europene Poloniei din cauza chestiunii statului de drept, a spus Jadwiga Wisniewska.

Patryk Jaki (ECR) a susținut că europenii au văzut acum diferența dintre refugiați și migranți. „Ne-ați certat pentru că nu primim migranți, noi îi primim pe refugiați în casele noastre”, a spus el, adăugând că Europa a plătit de două ori cu război pentru „aroganța germană”. 

Și eurodeputatul român Dan Nica (S&D/PSD) a ținut să amintească de nemulțumirea României legată de Schengen, apelând la un șantaj emoțional: „O femeie a murit pentru că, după trei zile de stat în frig, a trebuit să aștepte încă o zi la frontieră. Iată încă o dovadă a nedreptății făcute României prin faptul că nu este în Schengen, iar cineva ar trebui să poarte o responsabilitate pentru asta, chiar și morală''.

Alți eurodeputați români au subliniat faptul că situația refugiaților e de durată și trebuie găsite soluții pentru ca refugiații să aibă acces la sistemele de sănătate și educație.

„Trebuie ca UE să devin vizibilă, trebuie ca cetățenii să vadă că UE îi ajută ... Trebuie să înțelegem că acest este începutul și nu sfârșitul și că avem nevoie de infrastructură bună pentru a ajuta chiar și luni de zile dacă va fi nevoie'', a spus eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL/PPE).

Dragoș Pîslaru (Renew/USR) a propus Comisiei Europene crearea unui portal unic european accesibil pentru refugiații din Ucraina, în timp ce Dacian Cioloș a subliniat că aceștia au  nevoie de servicii de sănătate și educație, iar CE ar trebui să asigure o coordonare pentru ca toți refugiații să aibă acces, indiferent de cum funcționează sistemele din cele 27 de state membre.

Fostul lider al Renew și USR a mai cerut un număr unic de telefon valabil pe tot teritoriul UE și roaming temporar pentru câteva luni de zile.

„Suferința de acum nu se compară cu nimic. Ce distruge Putin cu o mână să dăm noi cu două”, a spus Nicolae Ștefănuță (Renew/USR), precizând că UE trebuie să aloce mai multe fonduri pentru gestionarea acestei crize.