UPDATE / VIDEOPE votează includerea măsurilor energetice în planurile de redresare/Amendament controversat
PE a convenit asupra includerii măsurilor REPowerEU în planurile naționale de redresare pentru a sprijini independența față de combustibilii fosili ruși și a accelera tranziția verde. Eurodeputații PSD au introdus un amendament controversat.
Potrivit textului adoptat în plen joi cu 471 voturi pentru, 90 împotrivă și 53 abțineri, țările UE care prezintă un plan modificat de redresare și reziliență după intrarea în vigoare a prezentei propuneri vor trebui să includă măsuri de economisire a energiei, de producere a energiei curate și de diversificare a aprovizionării cu energie, potrivit prevederilor planului RePowerEU.
Eurodeputații au modificat propunerea inițială a Comisiei pentru a direcționa mai bine măsurile prevăzute în capitolele REPowerEU în vederea reducerii vulnerabilităților energetice în UE, potrivit unui comunicat al PE.
Noile norme ar urma să acopere măsurile începând cu 1 februarie 2022.
Măsurile incluse în capitolele RePowerEU ar trebui să acorde prioritate investițiilor menite să combată sărăcia energetică pentru gospodăriile vulnerabile, IMM-uri și microîntreprinderi.
Eurodeputații doresc ca o sumă suplimentară de 20 miliarde de euro sub formă de granturi, propusă de Comisie, să provină licitarea mai devreme a certificatelor naționale de emisii în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, în loc să utilizeze certificate din rezerva UE pentru stabilitatea pieței.
Aceștia cer, de asemenea, Comisiei să identifice surse suplimentare pentru a completa finanțarea acțiunilor REPowerEU, inclusiv permițând flexibilitate în utilizarea fondurilor necheltuite, în special a finanțării restante din ciclul bugetar 2014-2020.
Aceste granturi suplimentare ar urma să fie distribuite statelor membre, ținând seama de rata lor de dependență energetică, de creșterea costurilor legate de energie pentru gospodării și de ponderea combustibililor fosili în consumul intern brut de energie.
Statele membre ar trebui să țină seama de recomandările autorităților regionale, ale ONG-urilor și ale partenerilor sociali atunci când pun în aplicare noile măsuri.
Eurodeputații solicită țărilor UE să se asigure că cel puțin 35% din cheltuielile lor în cadrul capitolelor REPowerEU sunt alocate măsurilor care au o dimensiune sau un efect multinațional, chiar dacă sunt efectuate de o singură țară din UE și cu excepția cazului în care Comisia acordă o derogare în anumite circumstanțe.
Aceștia au convenit că principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul înconjurător ar trebui să se aplice capitolelor REPowerEU, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite anumite condiții și numai pentru măsurile în vigoare până la 31 decembrie 2024.
Background
Amendament controversat
EFOR și eurodeputații români din Renew Europe au criticat introducerea unui amendament controversat, care ar deschide calea renunțării la reforme nedorite din planurile naționale.
Într-o scrisoare deschisă înainte de votul de astăzi, EFOR a solicitat ca RepowerEU, criza energetică și războiul din Ucraina să nu fie folosite ca pretext pentru renunțarea la reforme.
"Solicităm europarlamentarilor români, în special cei de la S&D (PSD) – raportorul Dan Nica, Victor Negrescu, Carmen Avram, care au propus și susținut în comisiile de specialitate ale Parlamentului European amendamente pentru slăbirea reformelor, și celor de la PPE (PNL), raportor Siegfried Mureșan, care s-a abținut de la vot, să nu arate încă o dată că România este statul problemă în UE. Riscăm încă o dată, tocmai înainte de decizia privind aderarea la Schengen, să demonstrăm că România e reprezentată de anti-reformiști, de această dată mergând atât de departe încât să punem în pericol reformele în toate statele membre, nu doar la noi", se arată în scrisoarea deschisă a EFOR către europarlamentarii români.
EFOR precizează că textul ieșit din comisiile de specialitate ale Parlamentului European, include un amendament problematic, "împins" de europarlamentarii români de la PSD, care spune astfel: dacă în programele naționale de redresare și reziliență există măsuri care sunt afectate în general de contextul curent, ele vor putea fi renegociate, fără a specifica vreo limită pentru astfel de renegocieri.
Miza cea mare e că ”măsuri” înseamnă nu doar investiții, ci și reforme.
Dan Nica susține că statele membre trebuie să se adapteze la realitatea pe care o presupune războiul din Ucraina și că PNRR-urile au fost făcute în 2020, nemaifiind valabile astăzi:
"Asta înseamnă că acele condiții de acordare a fondurilor UE trebuie să aibă în vedere criza energetică, riscul crizei alimentare globale și afectarea de către război a diferitelor ramuri economice”.
"Fiecare țară poate să modifice ce înseamnă ținte, jaloane, adică orice lucru care poate fi demonstrat că e o situație dificilă din punct de vedere social, economic de orice altă natură. Statul poate să-și ajusteze în mod corespunzător țintele pe care le are în PNRR”, a declarat Dan Nica, potrivit HotNews.
În ceea ce privește lucrurile pe care România ar vrea să le renegocieze cu Comisia Europeană, europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL) spune că în opinia sa acestea ar fi două: înlocuirea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii, în contextul în care coaliția are nevoie de bani pentru creșterea pensiilor, și amânarea închiderii unor capacități de producție pe cărbune despre care spune că reprezintă "un cui în talpă pentru România”.
România nu a cerut CE modificarea PNRR pentru înlocuirea plafonului de 9,4%
Deși la București s-a tot vorbit în spațiul public de modificarea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii, nu există o solicitare oficială către Comisia Europeană.
Europarlamentarul USR Vlad Botoș a întrebat oficial Comisia Europeană dacă a primit vreo cerere de schimbare a PNRR sau dacă există vreun proiect concret depus pe irigații.
Comisia, prin Paolo Gentiloni, comisarul european pentru afaceri economice și financiare, spune că nu a primit nicio cerere oficială de la București.
Carmen Moraru, secretar de stat MIPE, a declarat marți, la conferința anuală privind PNRR, că România și Comisia "sunt în procesul de a modifica PNRR" din mai multe motive": REPowerEU, România trebuie să reducă din alocarea de grant 2,11 miliarde de euro și o ajustare la creșterea prețurilor pentru proiectele de infrastructură.
Ea a subliniat că nu se poate umbla la partea de reforme, care trebuie îndeplinte: "În acest moment discutăm modul în care unele reforme pot fi îndeplinite".
Țintele nu pot fi amânate
Céline Gauer, director general SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din cadrul Secretariatul General al Comisiei Europene) a fost întrebată marți, la conferința anuală privind PNRR de la București, dacă pot fi amânate sau anulate unele ținte, reportera dând ca exemple procentul de 9,4% din PIB pentru pensii sau proiecte de infrastructură care nu se pot implementa.
Răspunsul a fost negativ: "Nu pot fi amânate, pentru că acele tinte sunt obligatorii, e un pachet de investiții și reforme. Posiblitatea unei țări să solicite revizuirea oricărui jalon sau țintă e prevăzută în regulament în condiții foarte stricte. Trebuie să fie circumstanțe negândite, inexistente la momentul planului, ca să poată fi modificate jaloane. Dar, dacă te gândești că nu mai vrei să faci ceva, nu, nu se poate amâna".
Comentarii