În urma războiului brutal din Kosovo din 1998-1999 și a declarației de independență a Priștinei față de Serbia în 2008, cu sprijinul SUA și UE, relația dintre cele două state a rămas tensionată. Încercările din cadrul dialogului Belgrad-Pristina, facilitat de UE, au produs puține progrese tangibile de la lansarea acestuia în 2011.

Începând din septembrie, au circulat zvonuri că un nou cadru a fost elaborat de către trimișii în regiune numiți recent de Paris și Berlin, indicând o nouă voință de a aborda una dintre problemele cruciale din regiunea din care cele șase țări doresc să adere la UE.

Oficiali din Belgrad și Pristina au confirmat existența unei noi propuneri germano-franceze pentru un acord privind statutul final al Kosovo, dar nu au fost de acord cu prevederile planului.

Un impuls pentru a se semna acordul până la sfârșitul anului a venit din toate părțile, inclusiv din Franța, Germania și SUA, care au oferit mai multe indicii în acest sens în ultimele săptămâni. Între timp, oficialii UE au promis sprijinul pentru un acord la summit-ul Procesului de la Berlin de săptămâna trecută.

Președintele sârb Aleksandar Vucici a spus că planul sugerează aderarea la ONU pentru Kosovo, fără opoziție din partea Serbiei. Kosovo nu este membru ONU, deoarece China și Rusia, membre permanente ale Consiliului de Securitate, au respins această soluție.

Vucici a mai menționat că planul oferă Serbiei mai multe fonduri europene și o cale rapidă pentru aderarea la blocul comunitar, dar a spus că această poziție este "inacceptabilă”, deoarece contravine constituției Serbiei, care respinge în mod explicit recunoașterea Kosovo.

Kosovo spune că propunerea prevede soluționarea problemelor în mai multe etape și, de asemenea, prevede recunoașterea sa de către cele cinci state membre ale UE care în prezent nu o fac: Spania, Grecia, Cipru, România și Slovacia. Serbia va accepta că există noul stat, mai degrabă decât să-l recunoască formal.

Propunerea franco-germană în forma sa actuală, consultată de EURACTIV, prezintă o imagine cu totul diferită. Nu este clar ce era scris în versiunile anterioare ale acestui text.

Acest proiect se concentrează mai degrabă nu pe recunoașterea fostei provincii sârbe, ci pe normalizarea relațiilor din perspectiva unui viitor comun al UE, elementul esențial fiind schimbul de misiuni permanente, similare ambasadelor, dar la un nivel inferior.

Ce prevede planul franco-german

Articolul 1

Kosovo și Serbia vor dezvolta relații normale de bună vecinătate, bazate pe drepturi egale.

Articolul 2

Kosovo și Serbia vor fi ghidate de aspirațiile lor de aderare la UE.

Articolul 3

În conformitate cu ASA [Acordurile de stabilizare și asociere] semnate de ambele părți, Kosovo și Serbia vor soluționa orice dispute între ele exclusiv prin mijloace pașnice și se vor abține de la amenințarea sau utilizarea forței.

Cele două state reafirmă inviolabilitatea acum și în viitor a frontierei/graniței existente între ele și se angajează să respecte pe deplin integritatea teritorială a celuilalt.

Articolul 4

Kosovo și Serbia pornesc de la premisa că niciuna dintre cele două părți nu o poate reprezenta pe cealaltă în sfera internațională și nici nu poate acționa în numele acesteia.

Articolul 5

Kosovo și Serbia vor promova relații pașnice în Balcanii de Vest și vor contribui la securitatea și cooperarea regională în Europa.

Articolul 6

Kosovo și Serbia își vor respecta reciproc jurisdicția.

Articolul 7

Kosovo și Serbia își declară disponibilitatea de a reglementa chestiunile practice și umanitare în procesul de normalizare a relațiilor lor. Vor încheia acorduri în vederea dezvoltării și promovării, pe baza prezentului tratat și în beneficiul lor reciproc, a cooperării în domeniile economiei, științei și tehnologiei, transporturilor, relațiilor judiciare, poștei și telecomunicațiilor, sănătății, culturii, sportului, protecției mediului și în alte domenii. Detaliile au fost convenite în Protocolul suplimentar.

Articolul 8

Kosovo și Serbia vor face schimb de misiuni permanente. 

Chestiunle practice legate de înființarea misiunilor vor fi tratate într-un document separat.

Articolul 9

Kosovo și Serbia convin că prezentul tratat nu va afecta tratatele și acordurile internaționale bilaterale și multilaterale deja încheiate.

Insistența UE

Pe baza discuțiilor de până acum, la Summit-ul Procesului de la Berlin de săptămâna trecută, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a prezentat "părților o propunere de a face progrese concrete și ireversibile pe drumul către o normalizare cuprinzătoare”. Propunerea a fost susținută de Germania și Franța.

"Îl sprijinim pe [reprezentantul special al UE] Miroslav Lajčák cu toată puterea noastră. Am făcut acest lucru în mod repetat împreună cu Franța, dar desigur și cu Quint (un grup informal de decizie format din SUA, Franța, Germania, Italia și UK). Sperăm că dialogul va progresa, iar criza actuală subliniază din nou urgența” unei soluții, a declarat ministerul german de externe pentru EURACTIV.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german de externe a declarat la începutul acestei săptămâni că "trebuie făcut un compromis acum" în ceea ce privește Balcanii de Vest, dar mai ales în ceea ce privește Kosovo și Serbia.

Evoluțiile de săptămâna trecută au fost în mare parte percepute ca fiind contradictorii: pe de o parte, o atmosferă pozitivă la conferința privind Balcanii de Vest de la Berlin, pe de altă parte, izbucnirea tensiunilor regionale, în primul rând între Belgrad și Priștina.

Tensiunile au escaladat după ce, la începutul acestei luni (1 noiembrie), Kosovo a început să pună în aplicare o regulă care impune tuturor proprietarilor de mașini din țară să folosească plăcuțele emise de guvernul de la Priștina.

Acest lucru va afecta aproximativ 10.000 de vehicule din nordul majoritar sârb care încă folosesc plăcuțe sârbe emise de Belgrad în anii 1990.

Priștina a vrut să introducă schimbarea în iunie, dar a fost amânată până la 31 octombrie, pe fondul presiunilor internaționale.

În urma intervențiilor străine, prim-ministrul kosovar Albin Kurti a anunțat că schimbarea va fi implementată treptat, începând cu avertismente, apoi amenzi și apoi interzicerea completă a acestor plăcuțe până la jumătatea lui aprilie 2023.

Vestea a stârnit indignare și proteste în rândul sârbilor din zonă și demisia în masă a reprezentanților sârbi din poliție, justiție și alte instituții.

Demisiile au avut loc sub presiunea Listei sârbilor, un partid al minorității sârbe susținut de Belgrad, împreună cu incendierea oricăror vehicule care își schimbau plăcuțele, potrivit Radio Europa Liberă.

Oficialii UE se tem acum că escaladarea recentă, precum și amenințările de la Belgrad, ar putea reprezenta un regres în calea către orice fel de acord între cele două părți.

"Evoluțiile recente pun în pericol ani de muncă grea în cadrul Dialogului Belgrad-Priștina”, a spus Borrell săptămâna trecută.

Atât UE, cât și NATO au cerut celor două părți să se abțină de la orice acțiuni unilaterale.

"Speram că, în sfârșit, există un impuls în direcția corectă și către un fel de soluționare a problemei, în special față de Summitul Balcanilor de Vest din decembrie”, a declarat pentru EURACTIV un oficial european.

În vară, Belgradul și Priștina au promis să se întâlnească cel puțin o dată pe lună la Bruxelles în cadrul dialogului facilitat de UE. Nicio întâlnire nu a avut loc până în prezent și, cu Borrell care nu se va afla în Bruxelles în următoarele câteva săptămâni, este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple înainte de decembrie.

"Dar în mod realist, acum ar fi deja o victorie dacă cel puțin cele două părți decid să se întâlnească față în față”, a adăugat oficialul.

"Colegii europeni spun că este o chestiune de săptămâni și nu de ani – pentru un acord, pentru calea de urmat. Luând în considerare contextul a ceea ce se întâmplă, toată lumea trebuie să-și asume responsabilitatea pentru a crea stabilitate, nu numai în Europa, ci și în regiune”, a declarat reprezentantul SUA pentru regiune, Gabriel Escobar.

Reacții locale

Ministrul de externe al Serbiei, Ivica Dacici, a declarat duminică (6 noiembrie) că planul franco-german implică "ideea că independența Kosovo este deja un fapt”, dar că Serbia nu poate accepta acest lucru.

"Nu ne oferă șansa de a negocia, deoarece baza de la care pornește, aceea că Kosovo este un stat independent, este inacceptabilă pentru noi”, a spus Dacici, citat de N1.

Kosovo ar favoriza planul franco-german, deoarece ar însemna în esență renunțarea Serbiei la pretențiile sale asupra Kosovo, cu sprijinul "celor mai puternice țări europene, precum și al Statelor Unite ale Americii”, a sugerat marți Glauk Konjufca, președintele Parlamentului kosovar.