Într-o conferință de presă după întrevederea cu președintele sârb Aleksandar Vucic, șefa executivului european a calificat agenda de reformă prezentată de Belgrad drept „excelentă” și a anunțat că Serbia va primi anul acesta o „prefinanțare” de 110 milioane de euro.

„Doresc să vă mulțumesc dumneavoastră și echipei dumneavoastră pentru munca bună la agenda reformelor. Este o agendă excelentă”, a declarat Von der Leyen.

„Planul de creștere pentru Balcanii de Vest”

Cele 1,5 miliarde de euro fac parte din „Planul de creștere pentru Balcanii de Vest”, care alocă în total 6 miliarde de euro – 2 sub formă de granturi și 4 ca împrumuturi – pentru țările din regiune.

Planul CE vizează promovarea reformelor solicitate de UE, astfel încât Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia să se poată integra pe deplin în UE.

Serbia și Kosovo trebuie, de asemenea, să avanseze în negocierile dificile pentru normalizarea relațiilor lor, un proces care nu a înregistrat progrese în ultimii ani.

De asemenea, marea majoritate a statelor membre ale UE și-ar dori ca Belgradul să își alinieze politica externă cu a lor, obiectiv de care guvernul sârb s-a îndepărtat de la începutul invaziei ruse în Ucraina ca urmare a legăturilor tradiționale și puternice pe care Serbia le menține cu Rusia.

Deși apăra integritatea teritorială a Ucrainei, Belgradul nu a impus sancțiuni Rusiei. Chiar și vicepremierul sârb Aleksandar Vulin, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai președintelui Vucic, a declarat joi, la summitul BRICS desfășurat în orașul rus Kazan, că țara sa vrea să facă parte din grupul BRICS.

La conferința de presă comună cu Von der Leyen, președintele Vucic a declarat că Serbia „nu va schimba principalele obiective ale politicii sale externe și interne”. „Aici mă gândesc la calea noastră europeană, la efortul nostru pentru o Serbia europeană”, a adăugat el.

CE a aprobat miercuri agendele de reformă pentru Albania, Muntenegru, Kosovo, Serbia și Macedonia de Nord pentru perioada 2024-2027, cu scopul de a stimula creșterea economică și progresul acestor țări candidate pe calea lor de integrare deplină în UE.

Serbia este unul dintre cei mai avansați candidați la aderarea la UE, deși în ultimii ani a stagnat. În negocierile de aderare, care au început oficial în 2014, a închis două capitole, dar din 2021 nu a mai deschis altele.

Președinta CE a încurajat vineri Serbia să devină un „lider în industria bateriilor” și a promis sprijinul deplin al Bruxelles-ului pentru atingerea acestui obiectiv, într-o aluzie evidentă la potențialul de exploatare a litiului pe care îl are țara balcanică.

În conferința de presă cu președintele sârb, șefa executivului comunitar a subliniat importanța anumitor „materii prime critice” pentru mobilitatea electrică.

„Vreau să vă felicit pentru acțiunea dumneavoastră care să permită Serbiei să devină lider în industria bateriilor și a vehiculelor electrice. Acestea sunt industriile de mâine și suntem aici pentru a le sprijini la fiecare pas”, a declarat Von der Leyen.

Extracția litiului, un spor de 20.000 de locuri de muncă și 6 mld. € anual

În timpul unei vizite a cancelarului german Olaf Scholz la Belgrad în iulie, Serbia a semnat cu vicepreședintele CE Maros Sevcovic un memorandum de înțelegere privind un parteneriat strategic în domeniul materiilor prime cheie, cu perspectiva unui proiect de extracție a litiului.

Serbia intenționează să dezvolte un lanț complet în acest sector, de la extracția mineralelor și producția de baterii până la fabricarea de vehicule, dar în țară există o mare rezistență la proiect, cu proteste masive, de teama deteriorării mediului.

Von der Leyen a promis vineri că UE, dacă va participa la aceste planuri, va asigura respectarea maximă a mediului înconjurător și a evidențiat perspectiva creării de locuri de muncă în acest sector. „Vom lucra împreună la proiecte ambițioase care vor crea locuri de muncă bune și creștere economică chiar aici, în Serbia”, a spus Von der Leyen.

Președinta CE a estimat că o astfel de cooperare ar putea contribui la crearea a 20.000 de locuri de muncă și la adăugarea a 6 miliarde de euro pe an la PIB-ul Serbiei. În ceea ce privește posibilele riscuri de deteriorare a mediului, Von der Leyen a asigurat că acestea nu vor apărea în proiectele comune.

„Puteți fi deplin siguri că vă vom respecta și vom păstra natura voastră frumoasă și că vă vom asculta mereu și vom coopera cu comunitatea locală deoarece acesta este standardul conform căruia procedăm în UE”, a subliniat ea.

Tranziția la mobilitatea electrică și reducerea, în consecință, a amprentei de carbon reprezintă unul dintre pașii prevăzuți de Pactul verde european. În plus, Bruxelles-ul dorește să își reducă dependența de China ca sursă de materii prime precum litiul, un element cheie în fabricarea bateriilor pentru mașinile electrice.