Zeci de mii de euro pentru a promova rezoluții în favoarea Rusiei și plăți făcute de un grup de presiune legat de Kremlin în favoarea politicienilor europeni, inclusiv italieni, care se opun măsurilor Bruxelles-lui împotriva Moscovei.

Acest lucru a fost dezvăluit de e-mailurile publicate de o anchetă a Eesti Ekspress, în colaborare cu OCCRP, IrpiMedia, iStories și Profil, și care reconstituie relațiile dintre reprezentanții diverselor țări UE și instituțiile rusești din 2007 până în 2017, chiar și după invazia Crimeii din 2014, scrie Il Fatto Quotidiano.

Unul dintre numele menționate de grupul de jurnaliști este cel al lui Stefano Valdegamberi, ales în 2015 și în 2020 în Consiliul Regional Veneto pe lista deputatului Ligii Nordului, Luca Zaia, care s-a dovedit a fi printre cei mai convingători militanți - prin intermediul unor editoriale - împotriva deciziei UE de a desemna Rusia drept stat terorist după invadarea Ucrainei din 24 februarie 2022. O alegere care, potrivit acestuia, a fost ''o gravă eroare''.

Ceea ce cititorii opiniilor sale nu știau, însă, este că de mulți ani exponentul venețian colabora cu un grup secret care avea legătură directă cu Kremlinul: International Agency for Current Policy. Organizația, coordonată de lobbyistul Sargis Mirzakhanian, nu a plătit doar zeci de mii de euro politicienilor din toată Europa pentru a prezenta și a susține rezoluții favorabile Moscovei, ci și călătoriile costisitoare ale unor personalități din Germania, Austria, Italia, Republica Cehă și Polonia la evenimentele pro-ruse din Crimeea ocupată, plus alte onorarii pentru prezența lor. Grupul a adus în Rusia și multe personalități politice europene pentru a acționa ca observatori oficiali ai alegerilor.

Cea mai solidă legătură stabilită de Mirzakhanian, din cele aflate, pare să fie cea dintre grupurile ruse și oficialii din Italia și Cipru. Legături care au favorizat aprobarea moțiunilor pro-ruse în ambele țări, în parlamentul cipriot și în mai multe consilii regionale italiene, cerând încetarea sancțiunilor împotriva Rusiei pentru invadarea Crimeii. Însă comploturile orchestrate de-a lungul anilor de lobbystul rus implică nu numai politicieni, ci și jurnaliști, activiști și academicieni.

Hackerii au dezvăluit zeci de mii de e-mailuri, dintre care aproximativ o mie au fost schimbate în perioada 2014 și 2017 între Mirzakhanyan și Inal Ardzinba, un șef de departament al administrației prezidențiale ruse care lucra cu Vladislav Surkov, la acea vreme un consilier cheie al președintelui Vladimir Putin.

Conform celor descoperite de hackeri, agenția sa este implicată în diverse inițiative pro-Rusia, de la organizarea de proteste de stradă anti-NATO, până la influențarea parlamentarilor europeni.

De asemenea, în documente apar discuții cu privire la necesitatea de a aduce delegații europene la Moscova și în Crimeea și de convinge ''parlamentele naționale ale UE'' să aprobe rezoluții pro-ruse pentru a pune capăt, de exemplu, sancțiunilor anti-ruse, sau a recunoaște pretențiile Rusiei față de Crimeea. Pentru a asigura colaborarea politicienilor, Mirzakhanian a dispus plăți în favoarea lor, pe care le-a definit fără menajamente ''prețul votului'' într-un e-mail care conținea liniile directoare ale proiectului pentru Italia și Austria.

La acest proiect italo-austriac a participat un alt exponent al Ligii Nordului, senatorul Paolo Tosato, care, la fel ca deputatul austriac al partidului de extremă dreapta FPÖ, Johannes Hübner, a trebuit să prezinte rezoluții pentru revocarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Nu sunt indicate modalitățile prin care aceste acțiuni ar trebui finalizate, chiar dacă se vorbește de un ''buget'' de 20.000 de euro atât pentru rezoluția italiană, cât și pentru cea austriacă, cu un bonus de 15.000 de euro pentru fiecare ''în caz de vot pozitiv''. Nu este clar, însă, dacă aceste sume erau destinate a fi plătite direct celor doi politicieni, sau ele reprezentau bugetul destinat întregului proiect.

Rezoluțiile celor doi politicieni nu au întârziat să apară, chiar dacă nu au fost niciodată aprobate. Ambii politicieni au negat că au primit bani de la grupurile de presiune legate de Kremlin.

În schimb, în unele consilii regionale italiene și în Parlamentul național al Ciprului, moțiunile pro-ruse au găsit sprijinul și aprobarea membrilor adunărilor.

''Este o bombă! Din punct de vedere al mass-media, aceasta va fi probabil cea mai de efect operațiune a noastră'', i-a scris Mirzakhanyan unui coleg în aprilie 2016. La acea vreme, un consiliu local din Veneto pregătea o moțiune de recunoaștere a rezultatelor referendumurilor rusești din Crimeea și a cerut încetarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Moțiunea fusese redactată cu ajutorul grupului lui Mirzakhanian, iar omul lui era consilierul local Valdegamberi. La 18 mai 2016, rezoluția a fost adoptată în Consiliu fapt care, în ciuda consecințelor limitate la nivel național, a permis numeroaselor mijloace de propagandă ruse să scrie despre prima regiune a UE care a legitimat anexarea Crimeii.

În lunile următoare, sub conducerea Ligii Nordului, consiliile italiene din Liguria și Lombardia au urmat exemplul regiunii Veneto și au adoptat propriile rezoluții prin care ''recunoșteau'' Crimeea ca parte a Rusiei. ''Niște prostii – a declarat Valdegamberi publicației Il Mattino di Padova – Este clar că activitățile promovate au fost de natură comercială. Am scris rezoluția pe 25 aprilie a acelui an. Sunt mândru de ceea ce am făcut, contestând alegerea proastă a Italiei cu privire la sancțiuni, care a avut efecte dezastruoase asupra economiei agricole venețiene și naționale. Cunosc companii puternic afectate, unele împinse în pragul falimentului de acele sancțiuni. Restul sunt zvonuri. N-am luat niciodată un ban''.

Câteva luni mai târziu, un alt succes. De data aceasta în Cipru. La sfârșitul lui aprilie 2016, consilierul lui Mirzakhanian, Areg Agasaryan, i-a trimis o altă idee de proiect, sugerând o moțiune care să fie propusă parlamentului cipriot de Andros Kyprianou, secretarul general al Partidului Muncitorilor Progresiști din Cipru.

Agasaryan își făcuse contacte în țară prin intermediul lui Dmitri Kozlov, un om de afaceri cipriot rus care pusese grupul în contact cu politicieni pro-ruși. A fost o moțiune foarte asemănătoare cu cele prezentate în consiliile locale italiene: textul a fost aprobat, punând Parlamentul cipriot în contradicție cu poziția UE. Peste puțin timp, în octombrie 2016, Kyprianou a fost invitat la Moscova pentru a se întâlni cu Kozlov și două figuri importante care promovează investițiile în Crimeea: Andrey Nazarov și Rustam Muratov.

Gruparea rusă a organizat și excursii extrem de costisitoare pentru a încuraja participarea politicienilor din Austria, Germania, Italia, Cehia și Polonia la forumul de la Ialta, plus onorariu total de 21.500 de euro pentru fiecare politician. Bani care nu au fost utilizați pentru acoperirea cheltuielilor, deoarece costurile de călătorie pentru fiecare participant în parte au fost discutate în e-mailuri separate. De biletele de avion s-a ocupat un director de marketing al Granel, o mare companie rusă de construcții co-fondată și condusă de directorul executiv al forumului de la Ialta, Nazarov. Organizatorii au mai plătit și cazarea politicienilor la Mriya Resort and Spa, un hotel de cinci stele în valoare de 300 de milioane de dolari de pe malul Mării Negre.

Potrivit site-ului web al Forumului Ialta, evenimentul a fost sponsorizat de guvernul rus și o combinație de bănci de stat și private, iar Sberbank, deținută de stat, a finanțat construcția hotelului, care ulterior a fost sancționat de Statele Unite.

Corespondența lui Mirzakhanyan dezvăluie și e-mailurile schimbate cu Leonid Slutsky, un membru de lungă durată al Dumei Ruse, care prezidează comisia pentru afaceri internaționale. Un schimb de e-mailuri din 2017 dezvăluie modul în care echipele lui Mirzakhanian și Slutsky au lucrat împreună pentru a aduce personalități europene importante să observe alegerile locale din Rusia, acoperindu-le cheltuielile de călătorie și cazare.

Invitațiile au fost făcute prin intermediul unui ONG condus de Slutsky, Russian Peace Foundation, iar proiectul de observare a alegerilor din 2017 a avut un buget de cel puțin 68.000 de euro, potrivit e-mailurilor. Cu această ocazie au sosit cu avionul trei membri ai Parlamentului European și mai mulți parlamentari locali din țări precum Belgia și Suedia. Valdegamberi a participat și la alegerile prezidențiale rusești din 2018 din Crimeea anexată și a fost, de asemenea, observator electoral la alegerile parlamentare din Rusia din 2021. Se pare că același consilier pentru Veneto ar fi încercat să monetizeze legăturile sale cu Kremlinul.

După forumul de la Yalta din 2016, a zburat în Crimeea în căutarea unor legături de afaceri luând cu el cu el și alți politicieni italieni: trei din Veneto, plus câte unul din regiunile Toscana, Lombardia, Emilia Romagna și Liguria. La călătorie s-a agregat și o delegație de investitori italieni.

''Pentru Stefano (Valdegamberi, ed.) motivul călătoriei nu este legat exclusiv de activitățile de relații publice, ci și de organizarea de contacte promițătoare pentru inițiative de afaceri care îi plătesc campaniile electorale și îi susțin vitalitatea politică'', a scris unul dintre asociații europeni ai lui Mirzakhanian într-un email trimis acestuia în octombrie 2016, imediat după vizita delegației în Crimeea.

Strategia a dat roade: președintele Consiliului de Stat al autoproclamatei Republici Crimeea a semnat un acord de cooperare cu președintele consiliului regional Veneto, promițând să construiască legături economice, iar presa de stat rusă a anunțat diferite acorduri comerciale încheiate între industriașii italieni și Peninsula anexată de Moscova.

Sursa: RADOR