Ținta rușilor - în timp ce experții în dezamorsarea bombelor de la sol colectează epava aeronavei interceptate - era un centru logistic pentru furnizarea de arme către Ucraina. Armata spune că acest lucru poate fi dedus din studiile de traiectorie, scrie „Avvenire” (Italia).

Această provocare nu ar trebui subestimată de Varșovia, care și-a închis parțial rutele aeriene și a anunțat la televizor „desfășurarea a 40.000 de soldați de-a lungul frontierei cu Rusia și Belarus”. Președintele polonez Karol Nawrocki, aflat joi în vizită la baza aeriană Poznan-Krzesiny, și-a exprimat speranța pentru un viitor pașnic pentru Polonia și Europa, dar a avertizat că, pentru a preveni conflictul, „trebuie să fim pregătiți  în fiecare zi de război”. Răspunsul de miercuri la atacul cu drone a fost un „succes”, dar episodul trebuie să trezească un „profund simț al responsabilității” pentru a fi pregătiți pentru „ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor”. Dacă scopul „provocării rusești” era cel de a testa mecanismele de răspuns ale Alianței Atlantice, Nawrocki a considerat răspunsul un „succes”.

„A fost un test al unității noastre naționale pus de Federația Rusă. Și l-am trecut”, a exultat și ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz. Polonia „nu se va lăsa intimidată”, a adăugat președintele Nawrocki, mulțumindu-le piloților polonezi și NATO care au luat măsuri. Țara sa, a adăugat el, „nu a renunțat la propriul suflet după 1945, în ciuda a aproape 50 de ani de propagandă sovietică”. O „linie roșie” care nu trebuie depășită, deoarece, așa cum avertizase deja președintele italian Sergio Mattarella miercuri, la Ljubljana, „ne mișcăm pe o creastă” și chiar fără să vrem „putem aluneca într-un abis de violență necontrolată”.

O situație care, din punctul de vedere al președintelui italian, amintește de ceea ce s-a întâmplat în 1914, odată cu izbucnirea Primului Război Mondial. Aceste cuvinte au fost reluate joi de secretarul de stat, Pietro Parolin: „Cred că da, suntem în pragul prăpastiei în sensul că există o escaladare înspăimântătoare”, a declarat cardinalul în marja unei conferințe la Vatican. Riscul, a concluzionat Parolin, este cel al unui „război de amploare”. Avertismentul președintelui polonez Nawrocki a fost transmis imediat: Agenția Poloneză pentru Siguranța Aviației a impus restricții asupra traficului aerian în partea de est a țării „pentru a asigura securitatea națională”. Această măsură este împărtășită și de Letonia, care și-a închis  timp de o săptămână spațiul aerian de-a lungul frontierelor cu Rusia și Belarus. Camera Inferioară a Parlamentului din Riga are în vedere și închiderea frontierei terestre în timpul exercițiilor militare ruso-belaruse „Zapad-2025”, care au loc în Belarus începând de vineri, până pe 16 septembrie.

Joi seară, televiziunea de stat poloneză TVP a anunțat, tot în legătură cu exercițiul „Zapad-2025”, desfășurarea a aproximativ 40.000 de soldați la granița cu Rusia și Belarus. Scopul exercițiului a fost simularea unui atac asupra „Coridorului Suwalki” de la granița polono-lituaniană, care ar putea conecta Belarusul de enclava rusă Kaliningrad.

Moscova a răspuns inițial cu un simplu „fără comentarii” la acuzațiile Poloniei, respingându-le drept „retorică tipic europeană”. Apoi a cerut Varșoviei să își „reconsidere” decizia și să redeschidă granița cu Belarus.

În fața amenințărilor la adresa „suveranității” europene, comisarul UE Kaja Kallas prevede „cel puțin alți doi ani de război în Ucraina”. Între timp, după o rundă de consultări telefonice, liderul britanic Starmer, cancelarul german Merz și președintele francez Emmanuel Macron au cerut „consolidarea apărării NATO”. Germania a promis că își va consolida angajamentul de a apăra cerul polonez, în timp ce Macron a promis să trimită trei avioane de vânătoare. Iar gigantul german din domeniul armamentului Rheinmetall a anunțat un plan de a produce muniție de artilerie pentru Ucraina. Nu este încă o escaladare, dar este deja un skandenberg.

Sursa: Rador Radio România