Dreapta moderată arată unitate în cursa lui Merz pentru cancelarie, în ciuda diviziunii sale asupra cordonului sanitar german, scrie „El Periodico” (Spania).

„Nimeni din Uniunea Europeană nu vrea un conflict comercial cu Statele Unite. Dar dacă se va întâmpla, trebuie să dăm răspunsul corect”, a declarat germanul Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE), înainte de summitul de la Berlin pentru a-l sprijini pe Friedrich Merz, candidatul conservator german pentru alegerile generale din 23 februarie. Întâlnirea, a cărei agendă de lucru s-a concentrat pe lupta împotriva obstacolelor birocratice, a reunit o duzină de lideri naționali ai acestei familii politice, pe lângă președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului. European, Roberta Metsola.

Scopul celor prezenți, inclusiv prim-ministrul suedez Ulf Kristersson și liderii opoziției, precum Alberto Núñez Feijóo din Spania, a fost să dea dovadă de unitate în jurul lui Merz. Dar diviziunea din cadrul acestei familii politice europene față de extrema dreaptă complică imaginea dorită a unității. La aceasta se adaugă tratamentul preferențial pe care Donald Trump îl acordă diferitelor ramuri ale dreptei radicale europene, fie că sunt sau nu la putere, în timp ce el ignoră centrismul sau dreapta moderată. Lista sa de invitați pentru învestirea sa în funcție de luni include aliați politici, precum premierul italian Giorgia Meloni, care încă nu și-a confirmat prezența, sau liderul partidului Vox spaniol, Santiago Abascal, precum și o delegație a Alternativei pentru Germania (AfD).

„Noi, Partidul Popular, am fost singurul partid centrist care a câștigat locuri la ultimele alegeri europene”, a amintit Weber la o întâlnire cu corespondenți străini. Depinde de PPE să ia inițiativa și să-și prezinte ofertele lui Trump, acesta fiind, potrivit politicianului bavarez, mandatul alegătorilor europeni.

În spatele acestor mesaje de coeziune se ascunde însă o diviziune între conservatorii europeni în ceea ce privește extrema dreaptă. Merz, despre care sondajele sugerează că va fi următorul cancelar, a promis că blocul său conservator va menține un firewall strict împotriva extremei drepte. AfD este complet exclusă ca aliat de întregul spectru parlamentar german. Însă hotărârea germană este îngreunată de faptul că un cordon sanitar nu este menținut în Spania sau în alte țări europene, fie că este vorba despre Țările de Jos, Suedia sau Finlanda, în timp ce Meloni este văzută ca o posibilă punte de apropiere de Trump.

Deosebit de provocatoare pentru Merz este schimbarea din Austria, unde ÖVP de dreapta moderată a trecut de la respingerea categorică a FPÖ de extremă dreapta la negocierea unei coaliții conduse de radicali.

Pentru PPE, această situație nu poate fi comparată cu cea din Germania. În primul rând, pentru că AfD este un partid izolat din punct de vedere politic, nu numai în propria sa țară, ci și printre restul populismelor europene de dreapta din cauza extremismului său. De asemenea, FPÖ austriac a primit cele mai multe voturi la alegerile din septembrie anul trecut, cu Herbert Kickl drept candidat la cancelarie.

Blocul conservator al lui Merz conduce sondajele cu aproximativ 10 puncte față de AfD, amintește PPE. Cea mai plauzibilă constelație după alegerile din februarie este o coaliție cu social-democrații ca parteneri.

În ciuda acestor argumente, întorsătura politică austriacă a împotmolit campania lui Merz, care se confruntă zilnic cu întrebarea cât timp va rămâne în vigoare un firewall care a căzut deja în alte țări europene comparabile.

Sursa: Rador Radio România