UPDATE

După reuniune, ministrul olandez al migrației, Eric van der Burg, a declarat că Haga așteaptă ca Executivul de la Bruxelles să-i prezinte concluziile misiunii de săptămâna trecută efectuate în Bulgaria.

El a refuzat să spună dacă Parlamentul olandez va da un vot favorabil Bulgariei, precizând că trebuie văzute concluziile misiunii. A spus, în schimb, că situația din Olanda - unde guvernul e interimar, iar discuțiile pentru formarea unui nou executiv după anticipate se prelungesc - complică lucrurile.

******

"Astăzi nu se votează procesul de extindere a Spațiului Schengen. Rezultatul evaluării în Bulgaria este pozitiv. Acum, ceea ce urmează important este dialogul dintre Guvernul olandez și Parlamentul olandez. Abia după aceea vom putea ști care sunt pașii următori. Timp pentru ca Parlamentul de la Haga și guvernul olandez să ia o decizie există. Și după ce această decizie este luată, putem să vedem dacă facem pași procedurali în continuare, dar timp există", a declarat Cătălin Predoiu înainte de discuțiile din cea de-a doua zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI).

Ministrul de Interne spune că se poartă discuții intense cu partea austriacă.

"În acest moment este prematur să fac speculații, ba chiar aș putea să spun că orice speculație ar dăuna discuțiilor. Tot ce pot să vă spun este că lucrăm pe acest canal – ministerul de Interne român, ministerul de Interne austriac, dar în legătură și cu alți decidenți politici", a precizat Cătălin Predoiu.

Și comisara europeană pentru afaceri interne, Ylva Johansson, spune că până la sfârșitul anului ar putea fi luată totuși o decizie pozitivă pentru aderarea României și a Bulgariei.

"Am avut recent o misiune de informare în Bulgaria, care a fost cu adevărat reușită. Voi folosi acest prilej pentru a vorbi despre acest lucru și despre cât de bine pregătite sunt ambele țări – atât România, cât și Bulgaria – pentru a adera la spațiul Schengen și am în continuare ca obiectiv să avem această decizie în acest an", a declarat ea.

Cum nu există unanimitate, subiectul aderării celor două țări nu a fost pus pe ordinea de zi a Consiliului JAI.

În schimb, Maria Stenergard, ministra suedeză pentru Migrație, a spus că extinderea trebuie făcută după reformarea Spațiului Schengen.

"Europa trebuie să fie și ea pregătită. Este un sentiment al urgenței, dar toată lumea știe că este un moment crucial. Nu trebuie reformat doar sistemul de migrație, ci și sistemul Schengen, trebuie să preluăm controlul asupra migrației, cu granițe solide, astfel încât să putem face distincția dintre cei care fug de război și persecuție și care au nevoie de ajutor în UE și cei care nu fug de război și persecuție și nu au dreptul să intre în UE".

Karner vrea un Schengen mai bun, înainte de un Schengen mai mare

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a reiterat însă opoziția Austriei, spunând că Schengen trebuie "îmbunătățit", înainte de a fi extins.

El a spus că nu vede "prea multe progrese" în acest sens.

Karner a susținut că reintroducerea controalelor în interiorul Schengen din ultimele luni reprezintă un motiv puternic împotriva unei extinderi a spațiului de liberă circulație.

Semne că Viena ar putea ceda

Intrarea celor două state în Schengen s-ar putea face în etape, cu granițele aeriene în martie 2024, iar apoi, poate după alegerile din Austria, cu granițele terestre și maritime, crucial fiind modul în care Parlamentul olandez va reacționa la raportul Comisiei Europene privind Bulgaria, scrie cotidianul austriac Der Standard.

Olanda a cerut o misiune a Comisiei în Bulgaria, iar acesta va prezenta în curând un raport care, potrivit diplomaților, va fi pozitiv, notează publicația austriacă.

Dacă Parlamentul olandez renunță la obiecțiile împotriva Bulgariei în zilele următoare, Austria ar rămâne singură și și-ar putea da acordul pentru aderarea Bulgariei și României la Schengen, "în tăcere", în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți ai statelor membre.

Un alt scenariu ar fi o reuniune extraordinară a miniștrilor de interne și de justiție din UE care să fie convocată pe 20 și 21 decembrie sau pe 27 și 28 decembrie.

Potrivit Der Standard, președintele Klaus Iohannis ar face demersuri pentru o astfel de reuniune extraordinară, inclusiv în cadrul PPE, unde e membră și formațiunea cancelarului Karl Nehammer.