Un discurs sobru, dar încărcat de subtext politic, în care Lecornu a detaliat motivele plecării sale, vorbind despre eșecul construirii unei majorități parlamentare stabile, dificultatea adoptării bugetului și lipsa de cooperare între forțele politice.

O misiune imposibilă în lipsa unei majorități

Fostul premier a explicat că, de trei săptămâni, încerca să creeze „condițiile” pentru adoptarea bugetului de stat și a celui al Securității sociale, dar și pentru a răspunde unor „urgențe importante” precum siguranța cotidiană, puterea de cumpărare, situația din Noua Caledonie sau provocările armatei într-un „context internațional dificil”.

Lecornu a insistat că a lucrat intens cu partenerii sociali – patronate și sindicate – pentru a relansa dialogul social pe teme blocate de ani de zile, precum pensiile, asigurarea de șomaj și finanțarea sistemului de protecție socială. Totodată, a purtat discuții cu formațiunile politice atât din „soclul comun” al majorității, cât și din opoziție, încercând să creeze un teren comun de compromis.

Fără 49.3, dar fără acorduri

În discursul său, Lecornu a amintit că a decis să nu folosească articolul 49.3 al Constituției – mecanismul care permite adoptarea unei legi fără votul Parlamentului – considerând că Adunarea Națională trebuie „să aibă ultimul cuvânt”. Această alegere, pe care o vedea ca o „ruptură profundă” față de practicile anterioare, nu a generat însă deschiderea sperată.

„Condițiile nu mai erau îndeplinite”, a spus Lecornu, explicând că partidele au continuat să se comporte „ca și cum ar avea fiecare majoritatea absolută”, refuzând compromisul. „Fiecare vrea ca celălalt să adopte integral programul său”, a remarcat el, adăugând că nu este posibilă o „coaliție largă”, dat fiind refuzul opoziției de a se alătura guvernării.

Un guvern fragmentat și presiunea alegerilor din 2027

Lecornu a invocat și tensiuni interne în formarea guvernului, generate de „apetiturile partizane”, uneori legate de viitoarea campanie prezidențială din 2027. „Nu trebuie să retrăim vremurile grele ale celei de-a Patra Republici”, a avertizat el, cerând ca guvernarea să se facă „în spiritul Constituției”, nu în logica negocierilor partinice.

Un apel la umilință și interes general

În ciuda tonului critic, Lecornu a încheiat cu un mesaj optimist, pledând pentru „interesul general” și „mai puțin egoism”. Potrivit lui, „ar fi suficient de puțin pentru ca lucrurile să funcționeze”, dacă politicienii ar ști să dea dovadă de mai multă modestie și deschidere.

„Trebuie întotdeauna să-ți pui țara mai presus de partid”, a spus el, reluând o frază care a marcat finalul discursului său – un apel la responsabilitate colectivă într-un moment de impas politic.