Într-un comunicat publicat marți după-amiază, Lecornu a declarat că a propus către Socle Commun, o coaliție de conservatori și centriști, să concentreze discuțiile asupra a două probleme urgente: „adoptarea legii bugetare” și „viitorul Noii Caledonii”, relatează „Euronews” (Italia).

El a adăugat că toate părțile implicate „au convenit asupra acestor două priorități, cu dorința comună de a găsi o soluție rapidă”. Lecornu a confirmat, de asemenea, că se va întâlni cu toate partidele politice, marți după-amiază și miercuri dimineață.

Promisiunea marchează cea mai recentă încercare a lui Macron de a menține guvernul în funcțiune, după ce Lecornu a demisionat luni, la doar 27 de zile de la preluarea mandatului, cel mai scurt mandat pentru un prim-ministru francez din istoria modernă.

La câteva ore după demisia sa, Lecornu a acceptat cererea lui Macron de a negocia un nou cabinet până miercuri seară. Lecornu i-a spus președintelui că nu va reveni în funcție, chiar dacă negocierile vor avea succes.

Figuri importante ale opoziției au respins rapid oferta lui Lecornu. Liderii partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (RN), Marine Le Pen și Jordan Bardella, care participaseră la alegerile anterioare, au refuzat invitația de data aceasta.

Le Pen și-a reiterat apelul pentru alegeri parlamentare anticipate, numindu-le „necesare”, în timp ce Bardella a declarat: „Suntem pregătiți să guvernăm”.

În tot spectrul politic, liderii partidului de stânga La France Insoumisse (LFI), Mathilde Panot și Manuel Bompard, au refuzat, de asemenea, să participe la întâlnirea cu prim-ministrul demisionar.

Ultimele evoluții subliniază poziția din ce în ce mai izolată a președintelui, chiar și printre aliații săi. Luni seară, Gabriel Attal, fostul prim-ministru și aliatul de lungă durată al lui Macron, și-a exprimat frustrarea față de procesul decizional al președintelui. „După o succesiune de noi prim-miniștri, este timpul să încercăm ceva diferit”, a declarat Attal pentru postul de televiziune TF1. „Parlamentul a fost dizolvat. De atunci, deciziile au dat impresia unei hotărâri de a menține controlul”.

Fostul prim-ministru Édouard Philippe, primul prim-ministru al lui Macron după victoria sa din 2017, s-a distanțat și el de președinte, semnalând erodarea alianței centriste a lui Macron, cândva puternică.

Demisia lui Lecornu a venit la doar o zi după dezvăluirea unui nou cabinet format din 18 membri, duminică seara. Cabinetul, care includea multe fețe familiare din guvernul anterior al predecesorului său, François Bayrou, a atras critici rapide, inclusiv din partea aliaților lui Macron. Bruno Retailleau, liderul partidului conservator Les Républicains și ministrul de Interne al lui Macron, s-a plâns de deciziile lui Lecornu și a convocat o reuniune de urgență a înalților oficiali ai partidului său.

Până luni dimineață, fragila coaliție se prăbușise deja.

Cei doi predecesori imediați ai lui Lecornu, Bayrou și Michel Barnier, au fost înlăturați din Parlament prin moțiuni de neîncredere, după conflictele legate de planul bugetar al țării pentru 2026, care includea reduceri controversate de cheltuieli.

Următorul prim-ministru se va confrunta cu aceeași sarcină dificilă: să găsească suficient sprijin pentru a adopta un proiect de lege privind cheltuielile într-o Adunare Națională profund divizată.

Impasul politic din Franța i-a lăsat lui Macron puține opțiuni viabile. Oponenții săi au sugerat trei căi posibile: demisia, convocarea de noi alegeri sau numirea unui prim-ministru din afara spectrului său politic. Însă Macron, ale cărui rate de aprobare sunt la un nivel minim istoric, a rezistat până acum atât demisiei, cât și dizolvării. Liderul francez insistă că va rămâne în funcție până în 2027.

Între timp, problemele financiare ale Franței exacerbează haosul politic. Raportul datorie-PIB al țării rămâne unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, aproape dublu față de limita de 60% a blocului comunitar. Aprobarea unui nou buget este esențială pentru a evita închiderea guvernului, dar șansele de a face acest lucru par să scadă de la o oră la alta.

Sursa: Rador Radio România