Premierul sloven Janez Jansa a anunțat marți, la Strasbourg, intenția de a relansa extinderea UE printr-un summit cu țările din Balcanii Occidentali, reuniune prevăzută pentru octombrie, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Șase țări din regiune aspiră la dobândirea statutului de membru al UE: Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia.

„Slovenia știe, din proprie experiență, cât de importantă este perspectiva europeană atunci când este vorba despre a pune în practică reforme în cadrul negocierilor de aderare”, a subliniat Janez Jansa, care a prezentat în plenul Parlamentului European prioritățile președinției slovene a Consiliului UE.

„Obiectivul nostru este de a oferi o perspectivă europeană revigorată pentru țările din Balcanii Occidentali”, a adăugat șeful executivului sloven.

El a spus că, prin reușita extinderii în zona Balcanilor de Vest, UE va demonstra că este un actor strategic. „Dacă nu reușim, dacă nu facem un pas înainte în Balcanii Occidentali, atunci acești pași vor fi făcuți de altcineva, de cineva cu interese și valori diferite” de ale UE, a avertizat el.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat mesajul premierului sloven

„Sunt convinsă că summitul UE cu Balcanii Occidentali, din octombrie, va transmite un mesaj important țărilor vizate: mesajul că ele sunt parteneri strategici esențiali pentru Uniunea Europeană”, a spus von der Leyen în plenul Parlamentului European.

Ea și-a exprimat speranța că, împreună cu președinția slovenă, Comisia poate revitaliza procesul de aderare a Albaniei și a Macedoniei de Nord. „Acest lucru este în interesul nostru. Și este o chestiune de credibilitate. Pentru că pentru Europa o promisiune făcută trebuie să fie o promisiune respectată. Slovenia știe cât de important este acest lucru”, a punctat șefa Comisiei.

În ultima perioadă, nu s-au înregistrat progrese în procesul de extindere a Uniunii. Atenția UE a fost concentrată pe combaterea pandemiei și a efectelor acesteia, dar și vocile critice din interiorul Uniunii au avut un rol în frânarea procesului de adeziune a unor noi membri.

Orice nouă aderare impune un acord unanim al statelor membre, astfel că orice refuz poate pune UE într-o situație delicată. În același timp, procesul de reformare a UE cerut, printre alții, de președintele francez Emmanuel Macron, a dus la crearea Conferinței pentru viitorul Europei. Reforma propusă ar trebui să vizeze și procesul de aderare la UE, astfel că ar putea dura ani buni până când un alt stat membru se va alătura celor 27.