"Este timpul ca și Consiliul să întrebe dacă un stat membru, pentru care a fost activată procedura prevăzută la articolul 7 (ce include înghețarea fondurilor europene, în acest caz particular - 10,2 miliarde de euro din fonduri pentru PNRR și coeziune) poate prelua fără probleme președinția UE", a comentat atunci europarlamentarul Gwendoline Delbos-Corfield (Verzi/ALE, Franța), potrivit publicației bulgare Kapital.

Istoria s-a repetat la începutul lui 2024 cu aproape același succes - există un acord între membrii Parlamentului European pe această temă, dar decizia de a amâna președinția Consiliului nu depinde doar de Parlamentul European și, se pare, nu este atât de ușor de luat. Eurodeputații au condamnat din nou acțiunile premierului Viktor Orban, care, în decembrie 2023, a blocat decizia de a ajuta Ucraina cu bani de la bugetul european, "cu desconsiderarea și încălcare pe deplin a intereselor strategice ale UE și cu încălcarea principiului cooperării loiale", așa cum se precizează în rezoluția PE.

Cu toate acestea, Ungaria nu numai că nu are intenția de a renunța la conducerea agendei UE în următoarele șase luni, ci încearcă inteligent să folosească situația în avantajul său. Întâlnirea premierului ungar Viktor Orbán cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Budapesta, acum două săptămâni, în care Orban a refuzat public să blocheze un pachet de ajutor militar pentru Ucraina, precum și alegerea lui Mark Rutte ca succesor al lui Stoltenberg sugerează de asemenea că acesta încearcă să arate dialog și să recâștige într-o oarecare măsură încrederea aliaților. De asemenea, țara întinde mâna către integrarea europeană a Balcanilor de Vest, precum și Bulgariei și României pentru Schengen terestru. Dar nu aveți încredere în Orban, care "călărește" cu siguranță noul val de post-populism în Europa. Obiectivele lui sunt departe de a fi lipsite de compromis.

De ce momentul președinției ungare este unul cheie 

Budapesta preia președinția într-un moment de tranziție la Bruxelles. Alegerile pentru Parlamentul European tocmai s-au încheiat, iar componența noii Comisii Europene (comisarii din statele membre) urmează să fie stabilită, precum și repartizarea pozițiilor-cheie de conducere în blocul comunitar. Alegerile parlamentare din Georgia și alegerile prezidențiale din Moldova, alegerile prezidențiale din SUA, unde este așteptat să revină Donald Trump (pe care Orbán îl susține deschis), completează tabloul. „Aceasta este o situație de urgență, cu un război în vecinătate, când trebuie să asigurăm stabilitatea”, a comentat ministrul maghiar pentru Afaceri Europene, János Boka, în cadrul prezentării detaliilor președinției ungare, la Budapesta.

Cu siguranță, sloganul președinției, anunțat de ministrul Boka săptămâna trecută - „Make Europe Great Again”, a provocat nedumerire în bloc. „Make America Great Again” a fost și sloganul campaniei lui Trump când a luptat cu succes pentru a deveni președintele SUA în 2016. Și, după cum bine știm, Orban este prieten atât cu Trump, cât și cu Putin.

„Cubul Rubik, o invenție emblematică maghiară, servește drept un simbol al nostru, cu cele 27 de cuburi mai mici ale sale reprezentând statele membre UE; asta reprezintă complexitatea problemelor europene și ingeniozitatea necesară pentru a le rezolva. În acest sens, președinția noastră își propune să întruchipează spiritul de inovare și de rezolvare a problemelor”, a mai comentat Boka în legătură cu simbolul președinției.

Pe de o parte, situația de tranziție înseamnă foarte puține oportunități pentru noi inițiative legislative în următoarele luni, în ciuda discursurilor și promisiunilor zgomotoase. Pe de altă parte, deschide spațiu pentru schimbări semnificative în cadrul UE.

Despre schimbările care ne afectează

Principalul narativ a președinției este de a se „asigura pacea și securitatea în Europa”, dar accentul se pune ferm pe economie și îmbunătățirea competitivității continentului. Stimularea industriei de apărare și achizițiile comune europene în domeniul apărării sunt de asemenea enumerate în programul din șapte puncte. Acesta include și acorduri de parteneriat pentru reducerea migrației, politicii de coeziune și rezolvarea provocării demografice.

Ministrul Boka a explicat că Ungaria își va folosi președinția pentru a introduce un nou acord agricol competitiv, „orientat către fermieri” și pentru a căuta „o protecție mai eficientă a frontierelor externe, pentru a gestiona cauzele fundamentale ale migrației - și pentru a îmbunătăți o politică de returnare mai eficientă”.

Ungaria încearcă să facă progrese în extinderea UE, punând accent pe Balcanii de Vest (accentul acesta a fost de asemenea fundamental în timpul președinției bulgare în 2017). „Ne dorim o strategie obiectivă de extindere, cu obiective specifice în Balcanii de Vest”, a spus Boka. După cum era de așteptat, atenția este îndreptată și spre Serbia și Muntenegru (unde progresele au lipsit de mult datorită politicilor pro-ruse ale lui Vučić), dar și pe realizarea unei conferințe interguvernamentală cu Macedonia de Nord și Albania.

Guvernul lui Orban susține de asemenea o „abordare graduală sau etapizată” pentru a include țările candidate în diferite programe ale UE, înainte de a li se acorda calitatea de membru cu drepturi depline. „Avem câteva idei concrete aici, cum ar fi atragerea unor țări candidate în SEPA”, a adăugat Boka.

Deși Ungaria nu mai blochează începerea negocierilor privind aderarea Ucrainei la UE, guvernul nu se așteaptă la progrese reale (adică deschiderea de capitole) în timpul președinției ungare (contrar promisiunilor Ursulei von der Leyen, pe care Orban oricum nu o place). Pe ordinea de zi este și calitatea de membru deplin în spațiul Schengen pentru călătorii libere pentru România și Bulgaria.

Ambițiile lui Orban și locul Bulgariei în acestea

Încă de la sfârșitul anului trecut, premierul ungar comenta într-un interviu: „Trebuie să mergem mai adânc, să luăm poziții, să ne adunăm aliați și să reparăm Uniunea Europeană”. Și adaugă: "Nu este suficient să fim enervați. Trebuie să preluăm Bruxelles-ul".

Ceea ce, potrivit profesorului de drept de la HEC Paris, Alberto Alemanno, marchează eforturile deschise ale unei forțe politice extreme și anti-europene precum Fidesz de a schimba UE, pe care o cunoaștem. „Întrebarea este dacă guvernul ungar va folosi președinția pentru a continua împărțirea blocului, ori va urma rolul tradițional de broker onest”, a declarat Jim Cloos, secretarul general al TEPSA.

Deși lui Orbán nu i-a venit ideea de a crea o majoritate de extremă dreaptă puternică și unită în Parlamentul European, el nu a renunțat încă la asta. Iar atragerea unor țări instabile din punct de vedere politic, cum ar fi Bulgaria, îl poate ajuta să-și susțină unele puncte de vedere în Consiliu. Reverența pentru Schengen al lui Orbán este o promisiune dificil de respectat, având în vedere perioada de tranziție din UE și pozițiile puternice ale extremei drepte din Austria. Pe de altă parte, Bulgaria are multe de pierdut dacă are încredere în Orban în acest joc.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA