Luna trecută, autoritățile cehe și belgiene au descoperit ceea ce au numit o operațiune de influență pro-rusă în Europa, care implică o rețea pro-rusă care ar fi plătit politicieni europeni să răspândească propagandă.

În același timp, De Croo a spus că membri ai Parlamentului European sunt plătiți de Moscova pentru a-și răspândi mesajele, provocând scandal la Bruxelles și în întreaga UE.

După zile de tăcere asupra cazului, De Croo a confirmat că unii europarlamentari au fost abordați și plătiți de Moscova.

În plus, „Serviciile de informații belgiene au confirmat existența unei rețele de interferență pro-rusă cu activități în mai multe țări europene și în Belgia”.

El a anunțat că autoritățile judiciare din Belgia au lansat acum o anchetă oficială cu privire la presupusa ingerință.

„Pot spune că procurorul nostru federal a început o anchetă, care se bazează pe un raport desecretizat” al serviciilor de informații, a declarat De Croo într-o conferință de presă la Bruxelles.

„Potrivit serviciului nostru de informații, obiectivele Moscovei sunt foarte clare: să ajute la alegerea mai multor candidați pro-ruși în Parlamentul European și să întărească o anumită narațiune pro-rusă în acea instituție”, a adăugat el, subliniind necesitatea de a proteja alegerile europene din iunie de ingerințe străine.

„Întrebarea mea este: au instituțiile europene suficiente instrumente pentru a combate acest lucru?”

Nu e clar câți eurodeputați sunt anchetați

El a spus că procurorul federal a solicitat Eurojust – Agenția UE pentru Cooperare în Justiție Penală – o întâlnire urgentă pentru a discuta problema și a coordona cazurile transfrontaliere, deoarece rețelele rusești investigate ar afecta mai multe țări, cum ar fi Belgia, Germania și  Cehia.

În același timp, De Croo a anunțat că va vorbi despre problema ingerinței Rusiei la summitul liderilor europeni de săptămâna viitoare, astfel încât aceștia să poată discuta în linii mari dacă blocul este suficient de echipat pentru a lupta împotriva ingernțelor Rusiei – sau a oricăror altor țări – și ce măsuri ar trebui luate.

De Croo a cerut, de asemenea, extinderea mandatului procurorului EPPO și al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) pentru a permite urmărirea penală în cazul ingerințelor străine și dezinformarii.

„Dacă astăzi mandatul nu ar fi adecvat pentru asta, cred că ar trebui să extindem mandatele pentru a ne asigura că avem instrumentele potrivite pentru a lupta cu ceea ce se confruntă democrația europeană”, a spus el.

Nu este clar câți deputați europeni sunt anchetați și dacă mai sunt alți suspecți.

„Nu pot comunica numărul, din ce țări sunt, care sunt numele lor, genul sau partidul”, a spus De Croo. „Anumite informații sunt clasificate și nici eu nu am acces”.

Conducerea Parlamentului European și grupurile politice au început să propună acțiuni de dublare a securității, în ciuda reformelor întreprinse după scandalul Qatargate, care a implicat Qatar și Marocul, state ce au încercat să cumpăre influență în Parlamentul European.